Insula Djerba

În largul Tunisiei, situată în golful Gabăs, insula Djerba este un loc simplu, cu plaje străjuite de palmieri, livezi de măslini, plantaţii de curmali şi case albe, dar se spune că istoria ei este fermecătoare. Insularii pretind că aici e tărâmul mâncătorilor de lotus, pe care Homer îl descria în Odiseea.

O legendă locală spune că, după ce corabia lui Odiseu a fost abătută din drumul ei spre Grecia, el şi oamenii lui s-au trezit pe un tărâm ciudat, din sudul Mediteranei, unde oamenii mâncau fructul dulce al florii de lotus. Odiseu a rămas aici şi a savurat fructele cu efect narcotic.

Azi, frumoasa insulă este cunoscută drept centru al sectei islamice al-Ibadhiyah, dar şi pentru populaţia evreiască rezidentă aici încă din 586 î.Hr., după distrugerea Templului lui Solomon din Ierusalim. În ultimii ani, numărul evreilor a scăzut, pentru că mulţi au emigrat în Israel sau Franţa, dar sinagoga de azi, El Ghriba, este loc de pelerinaj pentru evrei din toată lumea şi pentru turişti de toate religiile.

Este considerată cea mai veche sinagogă din Africa şi una dintre cele mai vechi din lume; a fost construită de preoţi evrei veniţi pe Djerba după distrugerea Templului din Ierusalim. Clădirea de acum datează din secolul XIX, iar interiorul ei este un amalgam de mozaicuri albastre şi vitralii colorate.

Una dintre cele mai plăcute modalităţi de a explora insula este cu bicicleta. Djerba e plină de plaje umbrite de palmieri, frumoase, dar aglomerate, iar interiorul este rural şi plăcut. Aici ţăranii cultivă măslini şi curmali sub soarele strălucitor. Arhitectura este curată şi simplă – există nişte moschei fortificate, albe, neobişnuite pentru Tunisia.

djerba-midoun

Vase tradiţionale expuse la vânzare în Midoun

Pescuitul este o adevărată industrie, dar se face cu metode tradiţionale. Uită-te la vasele de teracotă înşirate pe cheiurile de la Houmt Souk, cu care se prind caracatiţe printr-o metodă perfecţionată de fenicieni cu 3 000 de ani în urmă.

Dacă ai ocazia, rămâi peste noapte într-o funduq din Houmt Souk. Construite de obicei în jurul unei curţi interioare umbrite, cu fântâni susurătoare şi mozaicuri colorate, aceste clădiri impresionante primesc oaspeţi de sute de ani.

Facilităţile sunt uneori elementare, dar atmosfera e fantastică. Din souk-ul de pe insulă poţi cumpăra suvenire – covoare, mozaicuri, lămpi, obiecte din piele, mâini ale Fatimei, sculpturi făcute din ghips cristalizat de deşert Şi pipe ornate. Dar nu uita să te târguieşti.

POPULAŢIE

163 726 (2014).

CÂND SĂ TE DUCI

Aprilie—iunie.

CUM AJUNGI ACOLO

Pe aeroportul internaţional Mellita aterizează zilnic curse din Tunis şi din vestul Europei.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Boukha – băutura locală fermentată, făcută din smochine sau curmale, care se spune că are acelaşi efect cu savurosul suc de lotus.
  • Sinagoga El Ghriba – în satul Er Riadh, se spune că este cea mai veche sinagogă din Africa şi are importanţă biblică.
  • Er Riadh – un sat încântător, plin de istorie, cu străduţe şerpuitoare şi curţi pline de bougainvillea şi cactuşi.
  • Guellala – sat renumit pentru ceramică, în multe dintre magazinele albe înşirate pe străzile lui se vând vase.

TREBUIE SĂ ŞTII

Dacă vrei să te duci în lunile de vară, rezervă-ţi un loc din timp fiindcă este foarte aglomerat.


Booking.com

insula-elefantina

Insula Elefantina

Numită de egiptenii antici Abu sau Yabu – care înseamnă „elefant” insula Elefantina este un sit cu adevărat antic, aflat la prima cataractă a Nilului şi formând o graniţă naturală între Egipt şi Nubia.

Pentru că e cea mai mare insulă de la Assuan, a fost uşor de apărat; se presupune că la un moment dat a fost un important centru de comerţ cu fildeş -de unde, poate, şi numele. Dar alţii spun că numele provine de la bolovanii de granit în formă de elefant de pe ţărmurile ei.

Se spune că zeul cu coame de berbec al cataractelor, Khnum, ar fi trăit în peşterile de sub insulă, de unde controla apele Nilului. Azi, în capătul sudic se găsesc ruinele templului lui Khnum, reconstruit în timpul Dinastiei XIII. Până în 1822, mai erau aici templele lui Tutmes al lll-lea şi al lui Amenhotep al III-lea, dar guvernul otoman, în „înţelepciunea” lui, le-a distrus.

Insula Elefantina este splendidă, înţesată de istorie străveche şi binecuvântată cu artefacte importante. Transportat instantaneu înapoi în timp, hoinăreşti pe sub bananieri şi curmali, prin sate nubiene pline de culoare, cu alei înguste şi prăfoase şi case de pământ pe care sunt pictaţi sau sculptaţi peşti şi crocodili.

barci-cu-panze-elefantina

Bărci cu pânze în plimbare pe Nil, pe lângă insula Elefantina

În capătul insulei este unul dintre cele mai vechi nilometre din Egipt – o scară de piatră cu care se măsura adâncimea fluviului. Ultima oară a fost reconstruită pe vremea romanilor şi a fost folosită până în secolul XIX. Are 90 de trepte care coboară spre fluviu, marcate cu cifre hindu-arabice, romane şi hieroglifice, şi chiar la marginea apei se văd inscripţii săpate adânc în piatră în secolul XVII.

Insula Elefantina este o oază verde de linişte, împodobită cu flori, spălată de apele albastre ale Nilului, care îşi păstrează liniştită trecutul exotic.

POPULAŢIE

2 000 (estimare 2006)

CÂND SĂ TE DUCI

Extrem de cald în iunie-august (temperaturile diurne ajung la 40°C). Dacă nu îţi place căldura, perioada decembrie-februarie este cea mai potrivită, dar în martie-mai şi în septembrie-noiembrie este călduţ şi mai puţin aglomerat.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu o şalupă sau cu o felucă de la Assuan; cu avionul, trenul sau vaporul de la Cairo sau din altă parte.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Muzeul Assuan, din capătul sudic al insulei.
  • Grădina botanică de pe insula vecină, Kitchener.
  • Barajul Assuan şi lacul Nasser.
  • Un ceai de după-amiază la hotelul Old Cataract Assuan.
  • plimbare cu feluca pe Nil, la apus. Un zbor scurt până la Abu Simbel, unde este uimitorul templu al lui Ramses al II-lea.

TREBUIE SĂ ŞTII

Un calendar rar, „Calendarul elefantin”, datând din vremea lui Tutmes al lll-lea, a fost găsit aici fragmentat. Insula este la fel de faimoasă şi pentru Fântâna lui Eratostene – aici a făcut Eratostene prima măsurătoare a circumferinţei Pământului, prin anul 240 î.Hr.


Booking.com