Insula Umboi se află între partea continentală din Papua-Noua Guinee şi capătul de vest al insulei Noua Britanie (New Britain) şi este cea mai mare (50 km lungime) dintre insulele de pe coasta de nord a Noii Guinee.
Este formată din mai mulţi vulcani; unii au pe flancuri conuri satelit, iar cel mai înalt ajunge la 1 548 m. Rupt de valurile mării, muntele are trei conuri în vârful cărora se află câte un lac de crater. Totuşi, în istoria insulei nu au existat erupţii.
Cu toate că e îndepărtată, muntoasă, aburindă şi acoperită de junglă, activităţile misionare au adus aici şcoli şi biserici, nu numai în satele de pe coastă, ci şi adânc în interior; se vorbeşte chiar şi engleza. Dar Umboi este cunoscută mai ales pentru ropen – creatura nocturnă despre care se spune că seamănă cu un pterozaur.

Reprezentare şocant de realistă a ropenului
Din 1994, cercetătorii americani explorează insula în încercarea de a afla mai multe despre acest animal. Sute de martori îl descriu ca o creatură cu aripi mari, coadă lungă, corp subţire şi bot ca de crocodil, plin de dinţi. Unii au spus că ar avea şi creastă pe cap sau o ţeapă pe coadă. Noaptea vânează peşte şi pare că e bioluminiscent, reuşind să strălucească intermitent, ca să atragă peştii.
Nu a reuşit nimeni să fotografieze acest animal care a fost văzut şi în partea continentală din Papua-Noua Guinee. Povestea capătă o oarecare credibilitate şi datorită unor desene indigene rupestre, expuse acum la Port Moresby, în care este înfăţişat un şaman, iar deasupra lui o creatură asemănătoare unei şopârle, cu gât lung, cioc şi aripi subţiri. Oricum, Umboi este cu siguranţă habitat pentru nu mai puţin de opt specii de liliac fructivor – şi toate foarte mari.
POPULAŢIE
4 500 (estimare 1997).
CÂND SĂ TE DUCI
Aprilie-noiembrie, dar insula este mereu caldă şi umedă.
CUM AJUNGI ACOLO
Cu barca din PNG.
PUNCTE DE ATRACŢIE
- Explorarea insulei, în încercarea de a deveni prima persoană care reuşeşte să filmeze sau să fotografieze ropenul.
TREBUIE SĂ ŞTII
Umboi este şi unul dintre cele două locuri în care trăieşte cangurul arboricol al lui Matschie. Are culoare brună-deschis, coadă aurie şi labe scurte, poate să sară, dar, tocmai datorită membrelor scurte, se poate căţăra cu uşurinţă în copaci.