Aflată la doar 350 m în nordul Sumatrei, insula Weh, micuţă, vulcanică, înconjurată de apele Mării Andaman, este cel mai nordic punct din arhipelagul indonezian şi s-a format în Pleistocen, după o erupţie care a separat-o de continent.

Cel mai înalt punct de pe insulă este un vulcan fumarolic cu înălţimea de 617 m, dar în pădurea tropicală mai există un con de vulcan, precum şi trei zone cu vulcani noroioşi, izvoare termale şi fumarole subacvatice. În 2004, insula a fost destul de afectată de tsunami. Totuşi, de atunci s-au plantat mii de lăstari de mangrove, casele au fost reconstruite şi insula şi-a revenit.

Portul Sabang, adânc şi adăpostit, a fost staţie de aprovizionare -mai întâi pentru corăbii cu aburi olandeze, pe la 1880, apoi pentru nave comerciale. O perioadă a fost porto franco, dar guvernul i-a retras acest statut prin anii 1980, deoarece economia şi populaţia intraseră în declin. Azi, economia insulei se bazează pe cuişoare, nuci de cocos, pescuit, mobilă de ratan şi turism.

Cei care vor veni aici vor vedea că Weh este plină de farmec. Peisajele sunt frumoase, cu dealuri, stânci, peşteri şi plaje izolate, iar ecosistemul ei important a fost desemnat rezervaţie naturală, pe apă şi pe uscat. Spectaculoasele grădini de corali au fost puţin afectate, dar mai sunt ziduri subacvatice magnifice şi canioane de explorat, plus o mulţime de peştişori mici şi coloraţi, de recif, sau specii mai mari, precum peştele roşu ca focul, diavolii de mare, rechinii sau ţestoasele.

Grădini spectaculoase de corali înconjoară insula Weh

În perioada musonului de iarnă poţi vedea aici rechini-balenă. În 2004 a fost găsit aici un exemplar din specia de rechin Megachasma pelagios, care din 1976 nu a mai fost văzut decât de douăzeci şi una de ori.

Weh este un loc liniştit, pentru că încă nu e dezvoltat. Localnicii nu văd prea mulţi străini, doar câţiva membri ai organizaţiilor non-guvernamentale din Aceh sau, câteodată, un turist mai aventuros -simplitatea şi frumuseţea naturală sunt punctele ei tari.

POPULAŢIE

25 000 (2007).

CÂND SĂ TE DUCI

Oricând poate să plouă pe Weh, dar cele mai multe precipitaţii se înregistrează în perioada noiembrie-februarie.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu feribotul de la Uleh-leh, nordul Sumatrei.

PUNCTE DE ATRACŢIE

• Lacul cu apă dulce de lângă Sabang.
• Scufundări şi snorkeling în apele insulei.
• Rezervaţia Forestieră Iboih.
• Recifele de corali Grădina Mării.

TREBUIE SĂ ŞTII

Nordul Sumatrei e populat de musulmani foarte devotaţi, aşa că nu-i ofensa cu o vestimentaţie sau un comportament neadecvat.

Insula Rote (sau Roti) este cea mai populată insulă din sudul Indoneziei şi cel mai sudic punct din Eurasia. Chiar dacă nu ar fi fost atât de izolată şi de frumoasă, numai aceste două caracteristici ar fi fost de ajuns pentru crearea unei anumite aure romantice.

Insula Roti, cât o cincime din suprafaţa Bali, e plină de dealuri şi văi, terase cultivate, palmieri acacia, zone de savană şi pădure, iar exotica ei populaţie este împărţită în 18 grupuri etnice. Se află chiar în capătul sud-vestic al Timorului de Vest şi, pentru că este destul de aridă, se bazează pe palmierul Lontar, extrem de util şi rezistent la secetă.

La sfârşitul secolului XVII, olandezii care stăpâneau insula au luat de aici o mulţime de sclavi, dar după ce insularii au trecut la creştinism – azi 90% din populaţie e creştină – au fost răsplătiţi cu un sistem educaţional care s-a dezvoltat şi a prosperat, astfel încât mulţi beneficiari ai acestuia au devenit administratori şi lideri naţionali.

Tarabă din piaţa oraşului Ba’a

Oamenii de aici sunt cunoscuţi în tot arhipelagul pentru talentul lor oratoric, deşi azi standardele de educaţie şi sănătate au rămas în urma celor indoneziene obişnuite.

Din frunza palmierului Lontar se pot face încălţăminte, genţi, precum şi tradiţionala pălărie cu dungi albe, care are în faţă nişte ţepi curioşi. Tot din ea se fac acoperişuri sau pereţi interiori, dar şi acel instrument unic, cu coarde, sasando.

Din lemnul palmierului se fac mobilă şi scânduri, iar din seva lui se prepară o băutură răcoritoare nutritivă care, lăsată la fermentat, se transformă în vin de palmier. Distilată, devine rachiu. Se face şi artizanat aici – bijuterii de argint şi ţesături ikat.

Rote are câteva clădiri interesante, cu arhitectură locală – acoperişuri sculptate sau din paie -, dar cel mai bine e cunoscută pentru plajele ei pustii şi albe, cu ape limpezi, unde poţi face surfing şi snorkeling într-un splendid mediu marin, completat cu caverne subacvatice spectaculoase.

POPULAŢIE

100 000 (2001).

CÂND SĂ TE DUCI

Aprilie-noiembrie.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul sau cu feribotul din Timorul de vest.

PUNCTE DE ATRACŢIE

• Capitala insulei, Ba’a.
• Piaţa de sâmbătă de la Papela.
• Plaja Nemberala, pentru surf – ideal din iunie în octombrie.
• Insula N’dana, o mică rezervaţie naturală nelocuită, cu locuri de cuibărit pentru ţestoase.
• Insula Ndao, cu renumiţii ei bijutieri în aur şi argint.

TREBUIE SĂ ŞTII

Pe insula N’dana există un lac roşu despre care se spune că e pătat cu sângele oamenilor masacraţi în secolul XVII ca răzbunare.


Booking.com

Separată de Surabaya, din nord-vestul insulei Java, printr-un canal îngust de apă de 3 km, insula Madura este o lume în sine. În afară de perioada cuprinsă între sfârşitul lunii august şi octombrie, nu vin mulţi turişti aici, nici din străinătate, nici din Java. Insularii se mândresc cu moştenirea lor şi cu faima de războinici.

Madura are circa 160 m lungime şi 35 km lăţime. Sudul este bine cultivat şi ţărmul are plaje cu ape puţin adânci, interiorul e mai mult piatră şi nisip şi cu dealuri care culminează spre nord cu faleze înalte şi abrupte în care se sparg valurile mării.

Locuitorii se ocupă cu agricultura, pescuitul, producţia de sare sau creşterea animalelor. Vitele sunt foarte importante, nu numai pentru economie, ci şi pentru întrecerile cu tauri care au loc anual. Acest sport pasionant şi plin de culoare implică o pereche de tauri frumoşi, înhămaţi la o mică sanie în care stă „jocheul”. Taurii, pregătiţi cu grijă pentru aceste evenimente, sunt gătiţi frumos şi, acompaniaţi de orchestre gamelan şi de uralele mulţimii, parcurg un traseu de circa 120 m.

Cursă cu bivoli de apă la Pamekasan

Principalele trei oraşe de pe insulă sunt legate printr-o şosea destul de bună. Bangkalan, în vest, este locul în care poţi vedea întrecerile cu tauri, Pamekasan este somnoroasa capitală a insulei, iar Sumenep, în est, este cel mai atractiv.

Aproape toate clădirile frumoase de aici sunt aşezate în jurul unei pieţe mari, cu o moschee splendidă din secolul XVIII şi un kraton (palat regal javanez) din care anumite camere se vizitează; vei vedea o curioasă colecţie de arme, ceramică şi tot felul de alte lucruri. Lângă palat este o grădină mică de apă – taman sari – cu un bazin plin de peşti.

POPULAŢIE

3 622 000 (2010).

CÂND SĂ TE DUCI

Mai-octombrie.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu feribotul de la Surabaya, Java.

PUNCTE DE ATRACŢIE

• Întrecerile anuale cu tauri de la Pamekasan, septembrie/octombrie.
• Mormintele familiei regale de la Asta Tinggi, lângă Sumenep.
• Mormintele familiei regale Cakraningrat de la Air Mata, lângă Arosbaya.
• Satul Tanjungbumi – pentru batik madurez.

TREBUIE SĂ ŞTII

Înainte de o cursă importantă, taurii primesc miere, ierburi şi până la 50 de ouă crude. Li se cântă şi li se face masaj. Chiar înainte de cursă li se dă să bea arak (rachiu local).

Şirul de insule din estul Bali este denumit colectiv Nusa Tenggara – Lombok este cea mai vizitată dintre ele. Are circa 80 km de la nord la sud şi cam aceeaşi lungime de la est la vest – un peisaj dominat de munţii din nord, cu versanţi acoperiţi de păduri protejate, din mijlocul cărora se ridică muntele Rinjani, al doilea vulcan ca înălţime din Indonezia. Partea de vest este verde şi bogată, dar estul şi sudul sunt considerabil mai uscate şi mai puţin populate.

Indigenii sasak constituie 90% din populaţia insulei, iar restul sunt balinezi şi alte etnii. Populaţia sasak are limbă şi cultură proprii şi, deşi religia predominantă este islamul, păstrează şi propria lor religie, wektu telu, un amestec de islam, hinduism şi zoolatrie.

Invaziile de la începutul secolului XVII au plasat insula Lombok în mâinile balinezilor, până în 1750, iar de la sfârşitul secolului XIX şi până la câştigarea independenţei s-a aflat sub stăpânire olandeză.

Nori deasupra craterului din muntele Rinjani

La fel ca Bali, insula a suferit de pe urma masacrelor de după tentativa de lovitură de stat din Java, iar în anii 1960 şi 1970 a fost foamete. Prin anii 1980 a început turismul, dar şi el a suferit odată cu ţara. Azi sunt mari speranţe în potenţialul turistic al zonei.

Lombok are peisaje la fel de bogate ca Bali, plaje pustii, cu nisip alb, locuri bune pentru snorkeling şi surfing, izvoare termale, cascade, palate, temple şi trasee pe versanţii puternicului Rinjani. Poţi asista la dansuri şi ceremonii tradiţionale sezoniere sau poţi asculta o muzică remarcabilă, în care vocile imită sunetul unei orchestre gamelan.

Există şi nişte întreceri sasak deosebite, cum ar fi Peresehan – doi bărbaţi care se înfruntă cu bastoane şi scuturi – sau Lanca – bărbaţi care se luptă cu lovituri de genunchi.

POPULAŢIE

3 167 000 (2010).

CÂND SĂ TE DUCI

Perioada cea mai uscată este aprilie-septembrie.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul de la Kuala Lumpur, Singapore, Java, Bali sau Sumbawa; cu feribotul de pe alte insule. PUNCTE DE ATRACŢIE

• Templul Pura Meru.
• Complexul sacru Pura Lingsar.
• Satele de olari Banyumulek şi Penujak.
• Satele de artizani din sudul Tetebatu.
• Festivalul Sasak Nyale, în februarie/martie pe plaja Kuta.
• Palatul de apă şi grădinile Mayura.

TREBUIE SĂ ŞTII

Linia Wallace, imaginată de naturalistul Sir Alfred Wallace pe la 1800, desparte insulele Bali şi Borneo de Lombok şi Sulawesi. Teoretic, în partea de vest există plante şi animale euro-asiatice, iar în est sunt specii australe. De fapt, este o zonă de tranziţie între cele două.


Booking.com

Vulcanul Krakatau este poate cel mai faimos din lume. Se află între Sumatra şi partea de vest a insulei Java, exact pe dos de cum apărea în celebrul film intitulat Krakatoa, East of Java. Krakatau şi-a câştigat notorietatea în 1883, când a erupt atât de violent încât aproape s-a dezintegrat.

Uriaşe coloane de cenuşă s-au ridicat din vulcan până la 80 km înălţime, iar erupţia a declanşat un tsunami ce a izbit devastator coastele insulelor Sumatra şi Java, a şters de pe faţa pământului peste 160 de sate şi a ucis în jur de 36 000 de oameni. Se pare că zgomotul exploziei a fost cel mai mare din toate timpurile, iar valurile au ajuns până în Canalul Mânecii.

Mai remarcabili decât orice au fost norii de cenuşă, care s-au plimbat prin toată lumea timp de trei ani şi au colorat apusurile în nuanţe extraordinar de vii. Se spune că fundalul celebrului tablou Ţipătul i-a fost inspirat lui Edvard Munch de apusurile din acea perioadă.

Anak Krakatau clocoteşte chiar şi acum!

În 1928 şi-a făcut apariţia Anak Krakatau, „Copilul lui Krakatau”, şi de atunci creşte constant. Este un „copil” activ şi volatil; uneori, când treci pe lângă el cu feribotul de noapte, poţi vedea pe versanţii lui râuri subţiri de lavă topită. Anak Krakatau se află în mijlocul unor alte insule mici. Când s-a născut, nu exista viaţă deloc pe el, dar azi, 80 de ani mai târziu, vegetaţia a revenit, la fel şi şerpii, şoarecii, insectele, liliecii sau păsările.

Poţi să vizitezi Anak Krakatau în cadrul unei excursii organizate, cu ghid, poţi chiar să urci pe munte, dar la calderă nu ai voie să mergi pentru că e considerată periculoasă. O astfel de excursie îţi oferă ocazia să vizitezi şi alte insule din apropiere, să faci snorkeling sau scufundări. Viaţa subacvatică este bogată – datorită izvoarelor termale, vegetaţia şi peştii prosperă.

O vizită la Krakatau este într-adevăr o experienţă unică.

POPULAŢIE

Nelocuită.

CÂND SĂ TE DUCI

Aprilie—iunie sau septembrie-octombrie.

CUM AJUNGI ACOLO

În cadrul unei excursii organizate sau cu cea mai bună şalupă pe care o poţi închiria.

PUNCTE DE ATRACŢIE

• Dacă eşti în vestul insulei Java şi vrei să vizitezi Krakatau, fă-ţi timp şi pentru o excursie în Parcul Naţional Ujung Kulon, înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, unde vei vedea multe animale rare sau ameninţate cu dispariţia.

TREBUIE SĂ ŞTII

Deşi explozia vulcanului Krakatau este celebră în toată lumea, erupţia vulcanului Gunung Tambora, de pe insula Sumbawa, a fost un eveniment la fel de important şi sumbru. Zeci de mii de oameni au murit, iar insula a fost devastată; muntele a pierdut 1 350 m înălţime, iar anul 1815 a ajuns să fie cunoscut drept „anul fără vară”.


Booking.com

Face pane din lanţul Sondele Mici şi are ca vecini insula Sumbawa, în vest, şi insula Flores, în est; împreună cu multe alte insule, Komodo alcătuieşte Republica Indonezia.

Locuitorii acestei insule vulcanice pietroase sunt urmaşii foştilor condamnaţi la exil care s-au amestecat mai târziu cu populaţia bugi din insula vecină Sulawesi. Dar insula nu e celebră pentru aceşti condamnaţi, ci pentru fauna ei neobişnuită. Dragonul de Komodo, cea mai mare şoprârlă din lume, a primit numele insulei. Este o specie de şopârlă-monitor care trăieşte pe Komodo şi pe alte câteva insule mai mici şi atrage anual mii de turişti.

Şopârlele sunt active dimineaţa şi după-amiaza târziu, iar în arşiţa zilei se îngroapă în nisipul râurilor secate, ca să stea la răcoare. Turiştii se duc în excursii cu ghid ca să vadă şoprârlele – poţi pune liniştit un pariu că o să vezi măcar una. Pot ajunge şi la 3 m lungime şi, deşi au picioare scurte, aleargă la fel de repede ca un câine.

Turiştii sunt sfătuiţi să nu poarte haine de culoare roşie şi să fie atenţi când văd urmele acestora în nisip, pentru că pot să fie muşcaţi. Dragonii pot să şi înoate de la o insulă la alta, aşa că nici în apă nu eşti neapărat în siguranţă.

Dragon de Komodo

Dragonul de Komodo a fost descoperit abia în 1910 de cercetători occidentali, când un ofiţer olandez, Van Steyn van Hensbroek, a auzit vorbindu-se despre nişte crocodili uriaşi şi a venit să investigheze.

Azi habitatul lor s-a restrâns din cauza activităţii umane şi se află pe lista animalelor vulnerabile.

Parcul Naţional Komodo a fost înfiinţat în 1980 pentru protejarea dragonului, iar acum zona a fost înscrisă şi în Patrimoniul Mondial UNESCO. În parc sunt incluse trei insule mari – Komodo, Rinca şi Padar – şi numeroase insule mai mici.

Ulterior, parcul s-a dedicat şi conservării altor animale, deoarece aceste trei insule au o mare biodiversitate marină – rechini-balenă, peşti-lună, diavoli de mare, pisici de mare, căluţi de mare pigmeu, false ace de mare, peşti-broască, moluşte, caracatiţe cu inele albastre, bureţi, urocordate şi corali.

Recifele de corali, munţii subacvatici, vegetaţia marină şi mangrovele fac din apele insulelor un loc bun pentru scufundări.

POPULAŢIE

2 000 (2005).

CÂND SĂ TE DUCI

Aprilie-octombrie.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul până la Labuanbajo din Bali, apoi cu barca.

PUNCTE DE ATRACŢIE

• Dragonul de Komodo – înscrie-te Intr-o excursie organizată, cu ghid, ca să vezi bine aceste bestii preistorice.

TREBUIE SĂ ŞTII

Toţi cei care vizitează Parcul Naţional Komodo trebuie să contribuie acum cu bani, plătind o taxă pentru conservarea animalelor, pentru sprijinirea comunităţii locale şi promovarea eco-turismului.


Booking.com

Java are de două ori populaţia Marii Britanii pe un teritoriu cam de două ori mai mic; este centrul politic şi economic al ţării. Jakarta, capitala, este un oraş cu peste 15 milioane de oameni, unde bogăţia extremă şi sărăcia extremă stau ciudat una lângă alta.

Sunt multe alte oraşe mari pe insulă, dar circa 50% din populaţie lucrează în agricultură, cultivând pământul extraordinar de fertil datorită reziduuiilor provenite din activitatea vulcanilor care formează coloană vertebrală a insulei.

Omul din Java demonstrează că istoria are aici cel puţin un milion de ani. Minunatele temple budiste şi hinduse – în special cele de la Borobudur şi Prambanan, construite în secolele VIII şi IX – arată o profunzime culturală rar întâlnită, deşi epoca de aur a insulei a venit în secolul XVI.

Principalele grupuri etnice sunt javanezii, sundanezii şi madurezii, şi fiecare are propria limbă; javanezii sunt cei mai mulţi şi sunt celebri pentru arta lor.

Craterul fumegos al muntelui Bromo, din Parcul Naţional Bromo Tengger Semeru

Relieful se înalţă şi coboară domol, iar pământul este cultivat la toate altitudinile. În jurul orăşelelor de deal se cultivă mere sau căpşune, iar orezul, tutunul, ceaiul, cafeaua, legumele şi mirodeniile par să crească peste tot.

Poţi vedea spectacole artistice precum wayang kulit (cu umbre de păpuşi) şi dansuri tradiţionale în sate micuţe sau în vreun palat de sultan, iar artiştii şi galeriile abundă. Poţi să urci pe muntele Bromo ca să stai lângă craterul aburind la răsăritul soarelui, să înoţi sau să faci surfing pe coasta de sud a Oceanului Indian, să înveţi să faci batik, mâncare sau masaj în oraşe universitare animate, precum Solo sau Yogyakarta.

Poţi să te distrezi şi să stai de vorbă cu studenţi la o bere Bintang (sau mai multe) în aroma pătrunzătoare de cuişoare a fumului de ţigară; cultura exotică şi veche a insulei Java este impresionantă.

POPULAŢIE

141 000 000 (2012).

CÂND SĂ TE DUCI

Mai-septembrie.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu o cursă internaţională până la Jakarta; cu o cursă internă sau cu feribotul din Malaysia, Singapore sau alte insule indoneziene.

PUNCTE DE ATRACŢIE

• Portul Sunda Kelapa din Jakarta, cu superbele goelete tradiţionale.
• Parcul Naţional Ujung Kulong.
• Festivalul Waicak din mai, la Borobudur.
• Ramayana dansată într-o noapte cu lună plină la Prambanan.
• Platoul Dieng, cu templele lui.
• Oraşele de deal Maiang şi Tretes.

TREBUIE SĂ ŞTII

Unul dintre cele mai bune şi mai scumpe soiuri de cafea provine din Java. Kopi Luwak sunt boabe de cafea digerate de zibeta de palmier – o specie de pisică sălbatică.


Booking.com

Sumbawa este mai mare decât insulele Bali şi Lombok luate împreună; este situată în estul celei din urmă. E pietroasă şi săracă, dar, datorită unui proiect recent de extracţie de aur şi cupru, s-ar putea ca în viitor să fie mai dezvoltată şi mai bogată. Până atunci însă, locuitorii se ocupă cu agricultura şi pescuitul – unii cresc şi exportă nişte cai mici şi solizi, specifici insulei.

Sumbawa este împărţită în mod natural în două – zona de est şi de vest, separate de vulcanul Tambora. În 1815, erupţia Gunung Tambora a ucis mii de oameni, iar muntele şi-a redus drastic înălţimea de la 4 200 m la 2 850 m, cât are azi.

Locuitorii din vestul insulei aduc puţin cu cei din Lombok în privinţa aspectului, dar şi a limbajului, iar cei din est seamănă mai mult cu locuitorii insulei Flores. Toată lumea este însă devotat musulmană, şi aşa a fost de la începutul secolului XVII, deşi animismul încă îşi face simţită prezenţa.

Majoritatea turiştilor vin pe Sumbawa pentru surfing

Atracţiile insulei sunt în primul rând naturale: pe vulcan poţi face căţărări, deşi e destul de greu şi durează două zile să ajungi în vârf. Dar, odată ajuns acolo (şi dacă e senin), priveliştea e spectaculoasă, iar caldera largă de circa 6 km are un lac bicolor. Totuşi, cei mai mulţi turişti vin aici pentru că pot face surfing de mare clasă pe plajele Hu’u şi Lakey, ideală în perioada iunie-august.

Principalul oraş al insulei, Sumbawa Besar, este mic, prăfos şi provincial – uşor de explorat pe jos sau cu trăsurica. Oamenii sunt ospitalieri şi prietenoşi, iar din oraş poţi porni spre Poto, unde se găsesc apreciatele saronguri din songket (ţesătură cu fire de aur şi argint). Tot aproape sunt şi câteva morminte megalitice fascinante a căror vechime a fost evaluată la circa 2 000 de ani. Sumbawa poate nu e o insulă deosebită, dar merită câteva zile s-o vizitezi.

POPULAŢIE

1 391 340 (2014).

CÂND SĂ TE DUCI

Mai-octombrie.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul până la Sumbawa Besar sau Bima din Bali, Sumba sau Flores; cu feribotul de pe multe alte insule indoneziene.

PUNCTE DE ATRACŢIE

• Palatul de lemn al sultanului şi Casa Galbenă Art Deco din Sumbawa Besar.
• Surfing la Maluk şi Sekongkang.
• Excursie la Pulao Moyo, o insulă rezervaţie naturală, înconjurată de excelente recife de corali.
• Închiriază un cal cu care să te plimbi prin pădurea de lângă Tegel.
• Cursele duminicale de cai de pe stadionul Desa Panda, lângă Bima.
• Muzeul din palatul sultanului din Bima.

TREBUIE SĂ ŞTII

Nu-ţi dezgoli prea mult corpul dacă nu eşti pe plajă – locuitorii insulei sunt musulmani devotaţi şi s-ar simţi ofensaţi.


Booking.com

La sud de Komodo şi Flores se află insula Sumba, o întindere de pământ arid din Nusa Tenggara. Are circa 300 km lungime şi 80 km lăţime, iar partea de vest e destul de izolată – cu toate acestea, 65% din populaţie trăieşte aici, deorece zona primeşte mai multă ploaie şi e mai fertilă. Sunt coline domoale, culturi de manioc şi porumb şi păşuni largi pe care o să vezi vite, bivoli şi cai.

Majoritatea influenţelor religioase care au afectat celelalte insule nu au atins Sumba şi, înainte de olandezii care au venit la începutul secolului XX, nu a fost niciodată colonizată de străini. Pe insulă au fost diverse regate războinice. În afară de indoneziana bahasa, pe insulă se mai vorbesc nouă limbi – opt în vest şi una în est.

Cunoscută de mult pentru cai, sclavi şi santal, Sumba este acum celebră pentru extraordinarele ei festivaluri anuale Pasola. Acestea au loc între nopţile cu lună plină din februarie şi martie şi sunt de fapt nişte ritualuri de luptă între călăreţi tribali cu suliţe. Deşi suliţele sunt boante, această tradiţie aminteşte de vechile regate – uneori, totuşi, lupta e cât se poate de reală şi se poate solda cu morţi.

Luptă a călăreţilor la festivalul tradiţional Pasola

Începutul festivităţilor Pasola este marcat de apariţia la ţărm a mii de viermi de mare, pentru reproducere – insularii consideră că viermii prezic abundenţa culturilor viitoare.

Geografic foarte diferită de vest, Sumba de Est este un teritoriu pietros şi lipsit de vegetaţie. Cei 250 000 de locuitori trăiesc în general pe coastă şi sunt renumiţi pentru ţesăturile ikat. Motivele sunt în mare parte animaliere – cai, crocodili sau cacadu – şi au o profundă semnificaţie simbolică. Deşi acum religia dominantă e protestantismul, animismul are rădăcini adânci.

Este o insulă în afara circuitului turistic, dar cei care o vizitează vor descoperi sate tradiţionale fascinante, extraordinare morminte megalitice, triburi exotice şi ceremonii funerare remarcabile.

POPULAŢIE

611 954 (2009).

CÂND SĂ TE DUCI

Aprilie-decembrie.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul din Bali sau Timorul de Vest; cu feribotul.

PUNCTE DE ATRACŢIE

• Megalitul Resi Moni, unul dintre cele mai mari de pe insulă.
• Ceremonia Purunga Ta Kadonga, din Lai Tarung.
• Satul Sodan şi celebrarea Anului Nou din octombrie.
• Ţesăturile ikat din Ngallu şi Kaliuda.
• Waikabubak şi satele din districtul Anakalang.
• Plaja cu nisip alb de la Pantai Marosi.

TREBUIE SĂ ŞTII

Nuca de betel – sirih pinang – se mestecă tot timpul pe insulă şi este oferită vizitatorilor în semn de bun venit. Nu e politicos să refuzi, dar dacă nu poţi s-o mesteci, pune-o deoparte, ca şi cum ai păstra-o pentru mai târziu.


Booking.com

Insula Sumatra este a şasea din lume ca mărime şi se întinde pe aproape 2 000 km de la nord la sud. În vest, Munţii Bukit Barisan se întind pe aproape toată lungimea ei, răsărind dintr-o fâşie îngustă de coastă. Sunt 93 de munţi vulcanici – 15 încă activi, iar cel mai înalt este muntele Kerinci, cu 3 805 m. Spre est, munţii coboară spre mlaştini şi smârcuri printre care curg vijelios râuri pline de aluviuni.

Islamul a ajuns în Sumatra în secolul XIV, când deja se perindaseră pe aici o mulţime de imperii, iar europenii râvneau la bogăţia insulei. Pentru ea s-au bătut mulţi, dar în 1824 olandezii au ieşit victorioşi. Totuşi, insularii nu au putut fi subjugaţi şi şi-au continuat lupta pentru independenţă până în 1949. Populaţia acehneză încă mai dă dureri de cap guvernului indonezian.

Este o insulă sălbatică şi superbă, acoperită în mare parte de junglă deasă. Biodiversitatea de aici este una dintre cele mai mari din lume. Încă supravieţuiesc specii endemice, precum tigrul de Sumatra, rinocerul cu două coarne sau urangutanul. Tot aici se găsesc cele mai mari şi cele mai înalte flori din lume.

Pe insulă trăiesc numeroase grupuri etnice, care vorbesc limbi diferite şi au culturi diferite – de exemplu, populaţia matriarhală minangkabau, din vestul insulei, creştinii batak, comasaţi în jurul superbului lac Toba, şi fanaticii musulmani acehnezi.

Casă Minangkabau

Sumatra e o aventură. Azi e aproape uitată de turişti, iar vizitarea ei e dificilă – drumurile sunt groaznice, iar transportul este şi mai groaznic -, dar peisajul e fabulos şi arhitectura tradiţională e superbă (vezi casele minangkabau, lungi, tip vagon, cu acoperişuri în formă de coarne de taur).

În trecutul apropiat, Sumatra a fost lovită de mai multe dezastre naturale care au afectat grav turismul, însă, dacă îţi place să explorezi locuri necunoscute, să vezi fabuloase minuni naturale şi să întâlneşti oameni care te întâmpină cu braţele deschise, atunci aici trebuie să vii.

POPULAŢIE

50 370 000 (2010).

CÂND SĂ TE DUCI

E mereu cald şi umed; lunile iunie şi iulie sunt ceva mai uscate.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu o cursă internaţională până la Medan; cu o cursă internă sau cu feribotul din Malaysia, Singapore ori alte insule.

PUNCTE DE ATRACŢIE

• Centrul de reabilitare pentru urangutani din Bukit Lawang.
• Lacul Toba, pentru cultura batak.
• O căţărare pe vulcanul Sibayak.
• Plimbare prin Parcul Naţional Kerinci Seblat.
• Complexul templului hindo-budist de la Muara Jambi.

TREBUIE SĂ ŞTII

Celebra spioană franceză Mata Hari a trăit câţiva ani în Sumatra; în dialectul indonezian bahasa, mata hari, literal „ochiul zilei”, înseamnă soare.


Booking.com