puerto-rico

Puerto Rico

La numai 1 600 km sud-est de Miami, autostrăzile, zgârie-norii, mallurile şi parcările Statelor Unite se ciocnesc cu patru secole de cultură spaniolă colonială. Puerto Rico pare genul cel mai neplăcut de alianţă forţată. A devenit americană în 1898, după războiul hispano-american, şi te-ai fi gândit că un secol ar fi suficient ca două culturi complet diferite să se armonizeze.

Nu s-a întâmplat aşa, nici măcar în San Juan, deşi portoricanii sunt cetăţeni americani. Când explorezi interiorul muntos al insulei, ai senzaţia că infrastructura de drumuri şi facilităţile sunt absolut nelalocul lor, ca o piesă lucioasă de crom pusă în mijlocul unui serviciu vechi de porţelan elegant.

Ceea ce Puerto Rico a oferit cu atâta succes New Yorkului şi altor oraşe americane nu a primit şi înapoi. Toate frumuseţile insulei se datorează trecutului său colonial, originilor taino (amerindiene) şi prezentului caraibian.

san-juan

Case pline de culoare înşirate pe strada Recinto Sur, în vechiul San Juan

Cea mai frumoasă e vechiul San Juan, insula-inimă a capitalei şi locul unde a fost instalată autoritatea locală încă din 1509. Bastioane şi fortificaţii masive stau de pază la cele mai vechi secţiuni ale oraşului, un labirint de case-palat, pieţe umbrite de copaci şi clădiri publice care demonstrează colosala bogăţie a Puerto Rico.

Panorama din bastionul Santa Barbara, de la cei 42 m înălţime pe care îi are fortul Morro, cu turnuri, tuneluri şi ziduri de apărare groase de 5 m, care protejează locul unde Atlanticul este oprit de golful San Juan, este o imagine sugestivă a unei puteri apuse, iar splendoarea istorică a vechiului San Juan (acum însufleţită de baruri şi muzică în surdină) poate concura cu cele mai frumoase zone istorice din lume.

Ca şi Honolulu, San Juan are plaje cu nisip alb şi fin ca zahărul; şi ca Hawaii, este o versiune unică a Statelor Unite. Ciudat de caraibiană, oribil de aglomerată şi de vulgară, dar distractivă.

POPULAŢIE

3 411 307 (2016).

CÂND SĂ TE DUCI

Puerto Rico este plin din decembrie până în aprilie. Du-te în iulie, pentru Salsa Congress, când mii de oameni participă la concursurile de dans de la isla verde, San Juan.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul până la San Juan, care este şi nodul principal de transport pentru zboruri interne.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Pictura trompe l’oeil din domul catedralei şi splendidele case coloniale, pieţe, fântâni şi biserici din secolul XVII în coloratul oraş Ponce, al doilea ca mărime din Puerto Rico.
  • Uluitorul sistem de peşteri, ciudatele formaţiuni stâncoase, cel mai mare râu subteran, crabul de râu cu ochi albaştri din Parque de las Cavernas del Rio Camuy, la sud-vest de San Juan.
  • El Yunque, singura pădure tropicală umedă din Statele Unite, cu floră şi faună bogate.
  • Mănâncă alcapurria, banane prăjite umplute cu fructe de mare, de la un chioşc din Balneario (plajă publică) de Luquillo, una dintre cele mai frumoase plaje din San Juan.

TREBUIE SĂ ŞTII

Există un joc care se numeşte Puerto Rico. Jucătorii sunt colonialişti care câştigă puncte prin export sau construcţii de clădiri. Jocul a fost cotat drept cel mai bun joc Online în 2007.

Portoricanii care trăiesc în oraşul New York sunt porecliţi nuyoricani.


Booking.com


jamaica-insula

Jamaica

Jamaica este marele difuzor cultural al Caraibelor, care face mereu reclamă unei identităţi atât de familiare, încât este recunoscută peste tot în lume. Nu e deloc tipică Indiilor de Vest, dar, pentru că se afirmă cu atâta tărie, această insulă a devenit simbolul tuturor.

După Columb, care a încercat să o transforme în domeniul său personal în 1494, Jamaica a fost mereu colonie, engleză/britanică după ce amiralul William Penn (tatăl lui William Penn din Pennsylvania) a cucerit-o în 1655; secole de control agresiv al oligarhilor zahărului şi al comandanţilor militari au creat un stil care încă se mai vede în bandele şi micile grupuri care fac legea, neoficial, azi.

Anumite părţi din Kingston şi alte oraşe sunt periculoase pentru turişti şi va trebui să fii foarte prudent când ieşi din zona hotelurilor sau a destinaţiilor turistice.

Din fericire, hotelurile sunt plasate în regiuni atât de frumoase, încât vizitatorilor nu le mai pasă de aceste restricţii; dacă totuşi vrei să explorezi şi zona din afara acestor graniţe, cel mai bine ar fi s-o faci în timpul unuia dintre nenumăratele festivaluri care au loc pe insulă, în cadrul cărora jamaicanii celebrează ţara, religiile, plantarea, recolta, oraşele, râurile sau istoria cu o joie-de-vivre atât de intensă, încât toată insula se umple de muzică superbă, de dans şi de teatru.

Vei vedea nişte oameni deschişi, profund spirituali, relaxaţi şi generoşi, mai interesaţi de distracţie decât de banii turiştilor, şi îţi va plăcea.

ocho-rios-jamaica

Plaja de la Ocho Rios

Sunt multe lucruri care pot să-ţi placă în Jamaica – muzica reggae, pieţele stradale, orăşelele liniştite precum Mandeville (întemeiat în 1816), romul jamaican, cafeaua Blue Mountain şi munţii cu acelaşi nume, aura de eleganţă şi celebritate inerentă pe care o au Ocho Rios şi Montego Bay, apusurile cu lumină de culoarea piersicii în care se profilează siluetele palmierilor de pe plaja Negrii, lungă de 11 km şi plină de voioşi, nudiştilor, ia-ţi nişte pastramă de capră şi ploiţjează în distracţie.

POPULAŢIE

2 715 000 (2013).

CÂND SĂ TE DUCI

Oricând, dar în decembrie-aprilie este mult mai scump. Du-te când se ţine un festival – carnavalul din martie/aprilie este uriaş şi se adresează mai mult jamaicanilor săltăreţi decât turiştilor; Reggae Sunsplash, la Ocho Rios, şi Reggae Sunfest, la Montego Bay, se organizează la o săptămână unul după altul în iulie/august; în ianuarie, în oraşul Kingston se celebrează rădăcinile culturale în cadrul festivalurilor tradiţionale Rebel Salute Music şi Accompong Maroon.

Jonkanoo este un bal mascat de Crăciun, cu cricket, pe stradă, pe stadion sau pe plajă, întotdeauna cu muzică şi dans.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul până la Kingston, Montego Bay sau Ocho Rios.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Blue Lagoon (Laguna Albastră), Fairy Hill.
  • Negrii, în capătul vestic al Jamaicăi – uimitor de frumos, orice e permis, distracţie la soare, chef de chef.
  • Dunn’s River Falls – chintesenţa perfectă a peisajului vest-indian. În apropiere, pe râul white, se poate face rafting.
  • partidă de înot nocturn în Luminous Lagoon de la râul Martha Brae, lângă Falmouth – strălucirea bioluminiscentă a apelor în punctul de confluenţă cu marea este una dintre cele mal rare privelişti.

TREBUIE SĂ ŞTII

Religia rastafari, născută în Jamaica, îl venerează pe răposatul împărat Haile Selassie I al Ethiopiei.


Booking.com


saona-insula

Insula Saona

În largul colţului sudic al Republicii Dominicane, acolo unde se întâlneşte Atlanticul cu Caraibele, se află insula care reprezintă întruchiparea idilei tropicale. Plajele ei curbate, cu nisip alb, sunt străjuite de palmieri unduitori care se profilează verde pe albastrul apei, într-o singură imagine pe care milioane de europeni o asociază cu decorul din reclama de la Bounty (ciocolata).

Saona este paradisul devenit realitate şi arată mult mai bine în realitate decât în film.

Sunt doar două mici aşezări pe această insulă lungă de 25 km şi lată de 5 km. Punta Gorda şi pitorescul sat de pescari Mano Juan sunt relicve adormite din vremea centrelor negustoreşti înfiinţate după 1493 de Columb care a ademenit căpetenia taino, Cotubanama, într-un parteneriat inechitabil.

pesti-superbi-se-ascund-in-adancurile-lagunei-paso-de-catauno

Peşti superbi se ascund în adâncurile lagunei Paso de Catauno

Descendenţii lui Cotubanama par acum să pregătească o răzbunare superbă. După secole de pescuit de subzistenţă, în doar zece ani au devenit maeştri neoficiali ai flotilelor de şalupe rapide şi catamarane care aduc în fiecare zi sute de turişti care vin să viziteze insula din toate staţiunile mari de pe continent, să vadă cu ochii lor paradisul de la televizor.

Dar Saona face parte dintr-un parc naţional şi o rezervaţie marină şi nu are facilităţi decât în zonele restrânse alocate hotelurilor, unde insularii se ocupă de turiştii de acum înveseliţi de rom, oferindu-le suvenire, fotografii sau videoclipuri ciudate, „personalizate”, şi masaje făcute pe ritmurile bubuitoare care se aud din difuzoarele plajei.

Poţi să te plimbi pe plaje pustii, la fel de frumoase, către lagune pline de flamingi sau mangrove răscolite de pelicani, corbi de mare cu picioare roşii sau cuci-şopârlă şi papagali. Poţi să faci snorkeling sau scufundări printre bureţii gigantici şi puzderia de peşti din recifele prin care lamantinii plutesc leneş, iar delfinii fac salturi.

POPULAŢIE

300 (2007).

CÂND SĂ TE DUCI

Noiembrie-iunie.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu un catamaran sau cu o şalupă rapidă de pe plajele Bayahibe sau Dominicus, de pe continent. Majoritatea ambarcaţiunilor sunt rezervate de hoteluri, dar există şi câţiva particulari care fac excursii.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Drumul până acolo – cu sau fără petreceri pe vas alimentate cu rom, excursia cu şalupa/catamaranul în care traversezi curenţii de la Paso de Catuano, de la falezele de calcar de pe continent spre insula romatică de la orizont – este foarte frumoasă.
  • Laguna de los Flamencos, în apropierea mangrovelor din sud-vest. Uimitoarea artă în piatră arawak şi taino din Cueva Cotubanama, peştera din vestul insulei, unde căpetenia indiană s-a ascuns înainte să fie prins de spanioli.
  • La Piscina Natural – fâşii de nisip subacvatice care se întind până la sute de metri în larg, unde poţi sări în apa până la brâu ca să bei ceva, să petreci şi să sperii simpaticii peşti. Sau pur şi simplu să înoţi.
  • Fotografia pe care o s-o duci acasă, unde eşti înfăţişat pe plaja ciocolatei Bounty.

TREBUIE SĂ ŞTII

Pe marile catamarane vine cineva la tine şi-ţi dă o pălărioară. Dacă nu refuzi imediat, o să fii taxat cu 4 dolari americani la coborârea din barcă.


Booking.com


hispaniola-insula

Insula Hispaniola

A doua insulă ca mărime din Caraibe, revendicată de Columb în 1492 şi trambulină pentru cuceririle spaniole din America de Sud, Hispaniola este împărţită de multă vreme între francofonul Haiti şi hispanica Republică Dominicană.

Europenii au adus aici boli şi i-au decimat pe indigenii arawak, după care au importat sclavi care să-i slujească şi să transforme insula fertilă în cea mai profitabilă „fermă” din lume, pe care s-au certat mai bine de 200 de ani Spania, Franţa, Anglia şi Statele Unite, timp în care cele două jumătăţi ale insulei Hispaniola s-au dezvoltat în culturi diferite, dar sub acelaşi fel de dictatură rapace care a asuprit populaţia în numele câştigului personal.

Trujillo, în Republica Dominicană, avea o armată de gorile, în Haiti, „Papa Doc“ Duvalier avea poliţia secretă Tonton Macoute cu ajutorul căreia intenţiona să creeze o societate cu două niveluri, acum dispărută, dar încă neînlocuită de reforme democratice.

punta-cana-plaja

Palmieri pe Playa Punta Cana, în Republica Dominicană

Hispaniola este uimitoare geografic şi ecologic şi are toate calităţile de primă mână solicitate de hedonismul subtropical al păsărilor hibernale din nord aflate în căutarea unui daiquiri cu umbreluţă.

Dimensiunile insulei au generat o floră şi o faună mai bogate, potrivită munţilor înalţi şi habitatelor diverse; numai că Haiti şi Republica Dominicană sunt ţări sărace şi suprapopulate, care suferă şi acum consecinţele asupririi civililor. Aşa că trebuie să alegi între plăcerea de a sta într-un hotel frumos şi explorarea culturilor complet diferite care se găsesc în afara lui.

 

Toţi locuitorii insulei au forme fantastice de muzică, pun culori vibrante în arta, hainele şi dansurile lor, iar spiritualitatea lor profundă se manifestă în toate felurile, de la biserici confesionale la voodoo şi animism.

Dar Haiti este afro-caraibiană, influenţele europene au început să se estompeze de când Toussaint Louverture a organizat prima răscoală a sclavilor; Republica Dominicană este pe cale să devină americano-vest-indiană, un alt Puerto Rico.

POPULAŢIE

Haiti. 10 604 000 (2015). Republica Dominicană, 10 075 045 (2016)

CÂND SĂ TE DUCI

Haiti are două sezoane umede, aprilie-mai si septembrie-octombrie. Dar nu există un vârf de sezon în care să crească preţurile, aşa că du-te în perioada noiembrie-martie. În Rep Dominicană cel mai frumos e în perioada noiembrie-iulie.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul până la Port-au-Prince (Haiti) sau, în Republica Dominicană, până la Santo Domingo (în sud), sau Puerto Plata (în nord).

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Marche de Fer din secolul XIX – gălăgioasă, haotică, centrul activităţii oraşului Port-au-Prince, cu clădirile lui vechi, uriaşe picturi murale şi taptaps (autobuze publice decorate cu artă nebună şi proverbe creole).
  • Arhitectura spaniolă de la Cap Haitien, fosta capitală, numită odinioară Parisul Antilelor, unde aroma de portocale te trimite cu gândul la Grand Marnier şi Cointreau.
  • Peninsula Samana, Republica Dominicană, unde din ianuarie până în martie 10 000 de balene cu cocoaşă se întorc din Atlanticul de Nord pentru a-şi naşte şi hrăni puii.
  • Catedralele, fortul şi străzile întortocheate din secolul XVI din Ciudad colonial, Santo Domingo; splendid păstrat, acum e plin de cafenele, baruri şi restaurante pline de viaţă.
  • Cel mai jos punct din Caraibe (40 m sub nivelul mării), Lago Enriquillo, în sud-vestul Republicii Dominicane – sărat, plin de crocodili, punctul unde se întâlneşte pădurea tropicală cu deşertul plin de cactuşi.

havana-cuba

Cuba

Istoria Cubei este pe cât de şocantă, pe atât de vie. După patru secole de genocid, sclavie şi exploatare sălbatică, în 1898 Spania a pierdut controlul asupra celei mai mari insule din Caraibe şi a celui mai mare producător de zahăr din lume în faţa Statelor Unite, împiedicate de propriile legi să anexeze Cuba (aşa cum au procedat cu Filipine, Guam sau Puerto Rico), Statele Unite au instituţionalizat, în schimb, rasismul, sclavia economică şi turismul bazat pe băutură, jocuri de noroc şi prostituţie.

Când revoluţia populară condusă de Castro i-a oprit pe americani, SUA s-au răzbunat distrugând economia Cubei, dar păstrând nişte „drepturi” pe care şi le-au arogat singure, precum celebra bază navală de la Guantanamo.

Timp de 50 de ani, blocada americană şi embargoul comercial au afectat grav ţara, dar prin faptul că au întârziat modernizarea şi dezvoltarea ele s-au dovedit o binecuvântare neaşteptată.

catedrala-havana

Catedrala din Havana

Cu tot puritanismul periodic al stăpânirii lui Castro, cubanezii nu au uitat niciodată să petreacă în stil mare. Havana, în special Vechea Havană, a fost reconstruită, dar nu refăcută ca oraş modern – şi acum ea răsună de ritmurile vesele de rumba care se lovesc de zidurile colorate ale caselor.

Havana are o atmosferă destinsă care ascunde adevărata vigoare şi energie care animă cultura cubaneză. Pe măsură ce poziţia SUA devine tot mai prostească, tot mai mulţi turişti încep să descopere fiorul plajelor pline de viaţă, fabuloasele cluburi de noapte, ritmurile extatice, dansul şi râsetele, plus uimitoarele rezerve de frumuseţi naturale, cu toate beneficiile civilizaţiile lumii modeme, dar fără tinichelele agăţate de coada consumismului neînfrânat care a distrus atâtea insule din Caraibe.

Pe 22% din suprafaţa Cubei se află rezervaţii naturale – inclusiv o colonie de 70 000 de flamingi în smârcurile de la Rio Maximo-Caguey, peşteri şerpuitoare în mogote şi 3 000 de exemplare rare de crocodili cubanezi în mlaştinile Zapata.

Toate acestea, plus gardurile de fier forjat, conacele dărăpănate, trabucurile divine şi paharele de mojito sunt lucruri pe baza cărora alţii au construit sau pe care le-au desfiinţat. Nu şi Cuba.

POPULAŢIE

11 270 000 (2013).

CÂND SĂ TE DUCI

Decembrie-martie este sezonul ideal pentru plajă, dar Cuba este la fel de strălucitoare tot timpul anului.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul până la Havana, de oriunde, mai puţin din Statele Unite. Americanii interzic şi cursele vapoarelor de călători sau de transport. În general, turiştii americani vin cu avionul prin Cancun, Nassau sau Toronto.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Tărăboiul din Vechea Havană – rumba, salsa, ritmo-ritmo pe străzi întortocheate cu splendide clădiri coloniale; atmosferă plină de elan spiritual şi de hedonism pur.
  • Santiago, al doilea oraş ca mărime din Cuba, mai caraibian decât Havana, cu o vizibilă influenţă creolă în palatele, conacele şi muzeele care alcătuiesc inima istorică a ţării.
  • Turnul reşedinţei Manaca Iznaga, de la 1795, casa unui bogat proprietar de sclavi şi ingenio (fabrică de zahăr din secolul XIX), aşezată printre palmieri regali, unduitoare trestii de zahăr şi dealurile domoale din văile de los Ingenios.
  • Trinidad, oraş intrat în Patrimoniul Mondial UNESCO, ascunzătoare de tâlhari din 1514 până la sfârşitul secolului XVIII, când un boom al zahărului i-a adus conacele cu podele de marmură pe care le vezi azi.
  • Cele 235 de pictograme de la Cueva de Punta del Este – „Capela Sixtină a artei Indiene din Caraibe”, create pe la 800 d.Hr., cele mai importante de acest fel.



Booking.com


sint-eustatius

Insula Sint Eustatius

Tot ce aparţine insulei – istorie, geografie, cultură, facilităţi – sfidează dimensiunile sale minuscule (numai 21 km2). Acum provincie olandeză, insula şi-a schimbat stăpânii de douăzeci de ori de-a lungul timpului, fiind spaniolă, franceză, engleză sau olandeză.

În perioada blocadei engleze din Războiul Revoluţionar American, insula era în culmea gloriei, având o populaţie de 20 000 de oameni care asigurau serviciile flotei comerciale de la Oranjestad, capitala insulei.

Acum, după două secole de somn liniştit, trecutul pirateresc al Statiei – cu cheiuri de piatră, clădiri şi forturi străvechi, case de plantatori şi epave naufragiate la ţărmurile ei – îi aduce din nou prosperitate, fiind una dintre cele mai fascinante şi mai neatinse insule din Caraibe.

La capătul de nord, un şir de dealuri pe care cresc pâlcuri de bananieri şi smochini este străbătut de drumuri ierboase care şerpuiesc printre cătune cu case joase din lemn şi golfuri idilice.

Marile plantaţii (multe devenite hoteluri) din zona centrală fac loc spre sud luxuriantei păduri tropicale din parcul naţional, în care se află şi conul perfect al vulcanului Mazinga, de 602 m.

sint-eustatius-1

Conul vulcanic perfect al muntelui Mazinga

Din vârful lui poţi coborî la 329 m într-un paradis tropical numit The Quili. Craterul uriaş este încărcat de copaci magnifici, de floră şi de faună -17 specii de orhidee şi 55 de specii de păsări exotice.

Sub apă, originea vulcanică a insulei a lăsat fisuri, conuri şi canioane care au fost acoperite de corali şi bureţi ce atrag o mulţime de peşti, precum rechini cu înotătoare negre, diavoli de mare şi rarităţi precum scorpia de mare zburătoare şi peştele-briceng.

Într-unul dintre locurile de scufundare se găsesc resturi îngrămădite de epave printre care baracudele pal rulează prin bancurile uriaşe de snapper roşu şi bibani, iar murena pătată şi rândunica de mare pot fi văzute adesea. Insula este poate mică, dar are bogăţiile unui Serengeti marin.

POPULAŢIE

3 543 (2010).

CÂND SĂ TE DUCI

Octombrie-Iunie.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul de la Miami, Antigua sau Curacao.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Scufundări printre scorpii zburătoare – rare în Caraibe, comune în Sint Eustatius.
  • Explorarea epavelor submarine, atât de numeroase.
  • Muzeul de istorie de la Oranjestad, unde scufundătorii aduc toate comorile găsite în adâncuri.
  • Adevăratul paradis al craterului The Quili – flora şi fauna lui neatinse.

TREBUIE SĂ ŞTII

Peter Stuyvesant a cumpărat Nieuwe Amsterdam (New York) de la americanii nativi cu 30 de mărgele albastre aduse din Eustatius. Odinioară, sclavii de aici erau plătiţi cu mărgele albastre.


Booking.com


sint-maarten

Insula Sint Maarten

Faimoasă pentru că este cea mai mică insulă care a fost împărţită vreodată, Sint Maarten/Saint Martin este în posesie comună olandeză şi franceză încă din 1630, când aceştia s-au unit pentru a-i respinge pe spanioli.

Până în 1817 nimeni nu şi-a bătut capul cu graniţele; chiar şi azi poţi să te mişti nestingherit pe insulă. Dar, în ciuda amestecului inextricabil de culturi – franceză, olandeză şi africană -, nu ai cum să nu observi stilurile contrastante ale comunităţilor olandeză şi franceză.

Sint Maarten, în sudul insulei, primeşte cu braţele deschise vapoarele de linie, comerţul, jocurile de noroc, muzica reggae, rockul şi restaurantele rijsttafel. Este singurul loc din Caraibe unde cumpărăturile sunt scutite sută la sută de taxe; la Philipsburg vei găsi 500 dintre cele mai luxoase magazine din lume.

sint-maarten-linia-de-coasta

Linia de coastă a insulei Sint Maarten

În ciuda dezvoltării turistice accelerate, încă s-au păstrat comorile vechii arhitecturi olandeze şi vestigii militare pe care de multe ori le poţi vedea lângă plaje cu nisip alb care-i garantează insulei popularitatea.

în comunitatea franceză accentul este pus pe confort şi eleganţă, hotelurile sunt luxoase şi retrase, iar mâncarea este cea mai bună din Caraibe. Croissantul de la cafenea îl vei plăti cu euro, iar bistro-urile fermecătoare sunt pe cât de relaxate, pe atât de cosmopolite (în restaurante vei simţi imediat aromele Indiilor de Vest).

Marigot, capitala, are mai mult spirit franţuzesc decât oricare alt oraş din Caraibe – o versiune colonială de lux a unui oraş comercial mediteraneean. Dar pe plaje poţi ghici oricând în care parte te afli – decent pe partea olandeză, şic, topless sau nud pe partea franceză.

Formaţiile de rock, dansurile încinse, petrecerile pe plajă sunt foarte animate. Această combinaţie de culturi îţi permite să faci cam tot ce vrei pe plajele şi în oraşele de aici, printre cele mai frumoase şi mai însufleţite din Caraibe.

POPULAŢIE

Sint Maarten, 33 609 (2011), Saint Martin, 36 286 (2011).

CÂND SĂ TE DUCI

Octombrie-iunie. În martie, Heineken Regatta atrage pasionaţi de iahting din toată lumea.

 

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul de la Miami, San Juan (Puerto Rico) sau Caracas.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Valea tropicală şi verde Colombier, între Marigot şi Grand Case.
  • Panorama spectaculoasă de pe Pic Paradis, cel mai înalt punct de pe insulă (450 m).
  • Serbările de marţi noaptea de pe Blvd. De Grand Case, în timpul sezonului.
  • Orlaans, sat de pescari din secolul XVII, splendid conservat, pe ţărmul de est.
  • Comorile precolumbiene şi coloniale de la Muzeul St. Martin din Marigot.
  • Fortul St. Louis, construit în 1767 deasupra oraşului Marigot.

TREBUIE SĂ ŞTII

Pe St. Maarten/St Martin funcţionează o rezervaţie naturală marină şi terestră în care se găseşte inclusiv un traseu de 40 km prin munţi, păduri şi pe litoral; dacă îl urmezi, ai să vezi pâlcuri de arbori de mango şi mahon vechi de 200 de ani.


Booking.com


aruba-bonaire-curacao

Insulele Aruba, Bonaire şi Curacao

Cunoscute ca ABC, sunt cele mai mari insule ale fostelor Antile Olandeze (desfiinţate în decembrie 1996) şi se află în largul coastelor vestice ale Venezuelei.

Toate împărtăşesc aceeaşi cultură, dezvoltată din moştenirea comună arawak, olandeză, spaniolă, vest-indiană, latină şi africană; aceeaşi geografie aridă, cu dealuri interioare pline de cactuşi, înconjurate de nenumărate golfuri cu nisip alb şi apă ridicol de albastră, în care epave şi recife de coral promit scufundări de neuitat; prosperitatea care vine din rafinarea petrolului venezuelean şi din uriaşa industrie a turismului, cu toate beneficiile administrării olandeze.

Se află în afara centurii de uragane şi au un climat tropical, cu temperaturi de 28°C, soare garantat şi adieri line. Deşi fiecare insulă are caracteristicile sale, toate sunt diferite de celelalte insule din Caraibe.

Aruba este cea mai apropiată de Venezuela, la numai 30 km, iar varianta de papamiento (dialectul poliglot al Antilelor Olandeze) care se vorbeşte aici are mai multă influenţă spaniolă.

curacao-port

Clădiri pline de culoare în portul Curacao

Imaginaţia îţi va fi captivată de petroglifele arawak din Parcul Naţional Arikok, care acopeiă 20% din suprafaţa Arubei. Şi vei face socarengue, petreceri cu muzică la care vei dansa în stilul bump’n grind super-sexy, propriu Arubei.

Curacao, sufletul istoriei şi culturii Caraibelor, are tumba, muzică pe care o distingi după ritmurile esenţial africane. Curacao e pentru petrecere, cumpărături la duty-free, pentru cazinouri şi pentru capitala Willemstad, splendid restaurată pentru a i se reda magnificenţa colonială olandeză de acum 300 de ani.

Partea de nord-vest a insulei, unde se aflau vechile plantaţii, este mai puţin dezvoltată şi acolo se află acum sălbăticia stâncoasă protejată de Parcul Naţional Mt. Christoffel. Bonaire nu are nebunele sofisticării ale vecinelor sale, dar are flamingi şi o rezervaţie marină celebră în rândul scufundătorilor. Are şi superbul Simadan Festival, care ţine între februarie şi aprilie, după recoltarea sorgului.

POPULAŢIE

Curacao, 158 986 (2016), Aruba, 103 400 (2014), Bonaire, 18 905 (2015).

CÂND SĂ TE DUCI

Aprilie-septembrie, când este mult mai liniştit fără cele trei milioane de vizitatori care vin aici să scape de iarna nord-americană.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu un vapor de linie – aşa cum vin şi ceilalţi 600 000 de turişti anual – sau cu avionul (curse internaţionale sau interinsulare). Feribot nu există.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Minele de aur roşu de la Bushiribana, care datează de la începutul secolului XIX, şi fabrica de prelucrare a aurului de la Balashi, Aruba.
  • Ceremonialul cu oase „băţul pentru vărsături” şi artefacte arawak la Muzeul Arheologic Oranjestad, Aruba.
  • Flamingo, papagali, cactuşi şi iguane verzi în Parcul Naţional Washington-Slaagbai, în apropiere de Rincon, Bonaire.
  • Parcul cu lebede din fosta tabără de sclavi (de la sfârşitul secolului XVII până la începutul secolului XIX) şi luxoasa casă de pe plantaţie Landhuis Zuurzak, în Parcul Naţional Den Dunki, Curacao.

TREBUIE SĂ ŞTII

Cu toată bunăvoinţa pe care o au pentru a încuraja turismul, localnicii se simt extrem de ofensaţi dacă faci topless la plajă sau în mare.


insula-saba

Insula Saba

Cea mai mică insulă clin Antilele Olandeze, Saba este un paradis neatins al Indiilor de Vest. Insula stâncoasă este de fapt conul unui vulcan stins care se ridică din apă la 850 m. Vârful acestui vulcan, muntele Scenery, este cel mai înalt din Regatul Ţărilor de Jos.

Cu toate că aparţine acestei ţări, limba vorbită majoritar pe insulă este engleza, care din 1986 este folosită şi în sistemul de educaţie.

Primul european care a descoperit Saba a fost Cristofor Columb în 1493, dar nu a coborât pe insulă din cauza stâncilor ameninţătoare care o înconjoară.

În 1632, un grup de marinari britanici au ajuns pe Saba după ce au naufragiat în apropiere. Ei au spus că insula nu este locuită, dar se pare că acolo se găseau caraibi sau indieni aravvak. Insula a trecut prin mâinile francezilor, olandezilor şi britanicilor şi în 1816 a fost luată în posesie de Olanda.

În secolul XVII, insula era folosită ca ascunzătoare de piraţii din zonă. Anglia a deportat şi ea aici anumiţi indezirabili şi mulţi au devenit piraţi refugiaţi pe Saba. Cel mai faimos a fost Hiram Breakes, de la care a rămas aforismul „Morţii nu spun poveşti”.

În secolele XVII şi XVIII, economia insulei era susţinută de zahăr, rom şi homari. Comerţul legal a ajuns să fie important, iar insularii exportau acum dantelă de Saba lucrată de localnice.

the-bottom-saba-insula

Acoperişurile roşii din satul The Bottom, capitala insulei, aşezată în caldera unui vulcan stins

Azi pe insulă sunt patru sate fermecătoare – Hell’s Gate, Windward-side, St. John’s şi The Bottom. Pădurile verzi, punctate de acoperişurile roşii din sate, oferă un contrast uimitor cu apele albastre care înconjoară insula. Apele sunt foarte limpezi şi insula este renumită pentru scufundări.

Recifele din apele puţin adânci ale insulei sunt încă pure. Când a început turismul de scufundări, pescarii din zonă au acceptat să nu mai pescuiască în cele mai bune regiuni de scufundare, aşa că recifele au fost protejate înainte de a apuca să fie afectate. Zona este acum protejată şi formal în cadrul Parcului Naţional Marin Saba.

Deşi recifele sunt aproape de suprafaţă, iar pereţii lor sunt excelenţi, insula este cunoscută mai mult pentru coloanele subacvatice, vârfuri stâncoase ale munţilor scufundaţi. Aici trăiesc incredibil de mulţi peşti mari şi pelagici, iar rechinii sunt observaţi tot mai des.

POPULAŢIE

1 991 (2013).

CÂND SĂ TE DUCI

Septembrie-februarie.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul sau feribotul de pe insula vecină, St. Martin

PUNCTE DE ATRACŢIE

Scufundări printre crestele munţilor subacvatici – aici sunt nenumărate specii de peşti mari şi rechinii sunt văzuţi tot mai des.

Muntele Scenery – vârful acestui vulcan străvechi poate fi urcat pe o serie de scări care au în total 1 000 de trepte, ca alternativă poţi merge cu maşina pe şoseaua care înaintează în spirală spre vârf prin vegetaţia bogată.

Satele desuete de pe insulă sunt fermecătoare, iar locuitorii sunt foarte prietenoşi.

Fă-ţi timp să cumperi frumoasa dantelă de Saba ca suveni.

Saba Spice – romul produs pe insulă – este amestecat cu măiestrie cu rom canadian, obţinându-se astfel un gust complex, plăcut şi distinct.

TREBUIE SĂ ŞTII

Autorităţile din Saba deţin o cameră hiperbarică pentru tratarea celor care ajung să sufere de decompresie, aşa că, dacă vei fi în această situaţie, o să fii bine îngrijit.


st-vincent-si-grenadinele

Insulele St. Vincent şi Grenadinele

Aceste insule sintetizează imaginea clasică a Indiilor de Vest – fertilitate verde şi ape albastre care se contopesc într-un orizont punctat de siluetele unor coaste de vis, unde toate par să strălucească şi unde oamenii se salută cu un zâmbet larg.

Pluteşti pe aripile unei fericiri irezistibile care caracterizează acest colţ liniştit şi aproape uitat din Caraibe. Numărul mare de curse de feribot şi preţul scăzut al taxiurilor aeriene şi acvatice înseamnă că nu trebuie să deţii propria barcă.

Există ici şi colo şi lux de mare clasă, mai ales pe Mustique (acolo unde stau Mick Jagger, David Bowie şi alte câteva celebrităţi care au legitima dorinţă de intimitate), Palm Island sau Bequia (pronunţat ,,Beckway“); dar adierile comerţului te vor atrage mai spre sud cu aromele care vin din Canouan, Mayreau şi Union Islands sau din fabuloasele Tobago Cays, acolo unde s-a filmat Piraţii din Caraibe.

st-vincent-si-grenadinele-casa

Casă tradiţională în culori pastelate

O să traversezi culturi diferite – franceză, caraibă, creolă şi britanică. O să găseşti cârciumi săteşti unde se vinde rom, pline de animaţie veselă şi de sunetul pieselor de domino care se lovesc de masă, maimuţe care ronţăie ceva în pădurile de lângă lacuri aflate în munţi, pieţe de peşte pe cheiurile de piatră, un tun din secolul XVIII ascuns printre ferigi uriaşe crescute pe zidurile unui fort odinioară important sau pe cele ale unei magazii a foştilor constructori de baleniere, semilune pustii de nisip de un alb pur sau de un negru vulcanic, golfuri stâncoase care explodează de ţipetele papagalilor-curcubeie de culoare proiectate pe cerul albastru.

Delfinii înoată în siajul bărcii tale (chiar şi al feribotului!), iar la ancoră, prin apele limpezi, o să zăreşti dungile albastre ale peştelui-sergent făcând salturi la trecerea triunghiului întunecat al pisicilor de mare.

Nu trebuie să fii bogat ca să te îndrăgosteşti de insule, trebuie doar „să-ţi regândeşti starea mentală”, cum spun localnicii.

POPULAŢIE

109 500 (2013).

CÂND SĂ TE DUCI

lanuarie-martie. În mai, când se ţine Maroon Festival pe Union Island – toată activitatea de pe insulă se opreşte pentru Big Drum, care dă tonul sezonului de plantat.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul via Barbados, Martinica, Santa Lucia sau Trinidad, până la Saint Vincent (aeroport internaţional); via Saint Vincent până la Bequia, Mustique, canouan şi Union (aeroport local) Cu feribotul de la Saint Vincent şi Grenada.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Cea mai veche grădină botanică din indiile de vest (1763), pe Saint Vincent, unde este şi unul dintre arborii de pâine aduşi de căpitanul Bligh şi un rar copac Soufriere, care nu a mai fost văzut în natură din 1812.
  • Navomodelele construite la Port Elizabeth, Bequia – în tradiţia constructorilor de corăbii care erau celebri
  • Ilustrarea istoriei Caraibilor Negri, la Officer’s Mess, în fortul Charlotte, construit în secolul XVIII, de unde poţi vedea şi panorama oraşului Kingstown şi insulele din jur de la înălţimea de 201 m.
  • Owia Salt Pond, pe Saint Vincent – o să înoţi într-un uriaş bazin natural înconjurat de stânci şi bolovani de lavă Valurile Atlanticului se izbesc de stânci şi curg lin în cascadă pe marginile lor.

TREBUIE SĂ ŞTII

Grenadinele sunt locul în care realitatea întrece imaginaţia.


Booking.com