st-vincent-si-grenadinele

Insulele St. Vincent şi Grenadinele

Aceste insule sintetizează imaginea clasică a Indiilor de Vest – fertilitate verde şi ape albastre care se contopesc într-un orizont punctat de siluetele unor coaste de vis, unde toate par să strălucească şi unde oamenii se salută cu un zâmbet larg.

Pluteşti pe aripile unei fericiri irezistibile care caracterizează acest colţ liniştit şi aproape uitat din Caraibe. Numărul mare de curse de feribot şi preţul scăzut al taxiurilor aeriene şi acvatice înseamnă că nu trebuie să deţii propria barcă.

Există ici şi colo şi lux de mare clasă, mai ales pe Mustique (acolo unde stau Mick Jagger, David Bowie şi alte câteva celebrităţi care au legitima dorinţă de intimitate), Palm Island sau Bequia (pronunţat ,,Beckway“); dar adierile comerţului te vor atrage mai spre sud cu aromele care vin din Canouan, Mayreau şi Union Islands sau din fabuloasele Tobago Cays, acolo unde s-a filmat Piraţii din Caraibe.

st-vincent-si-grenadinele-casa

Casă tradiţională în culori pastelate

O să traversezi culturi diferite – franceză, caraibă, creolă şi britanică. O să găseşti cârciumi săteşti unde se vinde rom, pline de animaţie veselă şi de sunetul pieselor de domino care se lovesc de masă, maimuţe care ronţăie ceva în pădurile de lângă lacuri aflate în munţi, pieţe de peşte pe cheiurile de piatră, un tun din secolul XVIII ascuns printre ferigi uriaşe crescute pe zidurile unui fort odinioară important sau pe cele ale unei magazii a foştilor constructori de baleniere, semilune pustii de nisip de un alb pur sau de un negru vulcanic, golfuri stâncoase care explodează de ţipetele papagalilor-curcubeie de culoare proiectate pe cerul albastru.

Delfinii înoată în siajul bărcii tale (chiar şi al feribotului!), iar la ancoră, prin apele limpezi, o să zăreşti dungile albastre ale peştelui-sergent făcând salturi la trecerea triunghiului întunecat al pisicilor de mare.

Nu trebuie să fii bogat ca să te îndrăgosteşti de insule, trebuie doar „să-ţi regândeşti starea mentală”, cum spun localnicii.

POPULAŢIE

109 500 (2013).

CÂND SĂ TE DUCI

lanuarie-martie. În mai, când se ţine Maroon Festival pe Union Island – toată activitatea de pe insulă se opreşte pentru Big Drum, care dă tonul sezonului de plantat.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul via Barbados, Martinica, Santa Lucia sau Trinidad, până la Saint Vincent (aeroport internaţional); via Saint Vincent până la Bequia, Mustique, canouan şi Union (aeroport local) Cu feribotul de la Saint Vincent şi Grenada.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Cea mai veche grădină botanică din indiile de vest (1763), pe Saint Vincent, unde este şi unul dintre arborii de pâine aduşi de căpitanul Bligh şi un rar copac Soufriere, care nu a mai fost văzut în natură din 1812.
  • Navomodelele construite la Port Elizabeth, Bequia – în tradiţia constructorilor de corăbii care erau celebri
  • Ilustrarea istoriei Caraibilor Negri, la Officer’s Mess, în fortul Charlotte, construit în secolul XVIII, de unde poţi vedea şi panorama oraşului Kingstown şi insulele din jur de la înălţimea de 201 m.
  • Owia Salt Pond, pe Saint Vincent – o să înoţi într-un uriaş bazin natural înconjurat de stânci şi bolovani de lavă Valurile Atlanticului se izbesc de stânci şi curg lin în cascadă pe marginile lor.

TREBUIE SĂ ŞTII

Grenadinele sunt locul în care realitatea întrece imaginaţia.


Booking.com


st-barths-insula

Insula St. Barths

St. Barths (St. Barthelemy/St. Barts) este foarte mică, deluroasă şi aridă. Nu se întâmplă prea multe lucruri aici — dar, dacă nu luăm în calcul insulele aflate în proprietate privată, este cea mai şic, mai elegantă şi mai strălucitoare din Caraibe.

Aici vin cei bogaţi, celebri şi frumoşi să se destreseze, să sporovăiască la mobil cu prietenii aflaţi în cealaltă parte a piscinei şi să atenueze paloarea pielii lor nordice cu foarte puţin bronz exotic.

St. Barths a fost „descoperită” în anii 1950 de cei din familiile Rockefeller şi Rotschild care căutau intimitate. Nefiind potrivită ca plantaţie, insula a fost doar un punct comercial deţinut iniţial de francezi şi apoi vreo sută de ani de suedezi, care au lăsat moştenire câteva nume de străzi în Gustavia şi o mulţime de urmaşi care să se căsătorească cu francezii reveniţi ulterior.

port-gustavia

Portul Gustavia

Aşa că insula nu are influenţe creole şi, cu toate că are câteva frumoase bijuterii tipic caraibiene, atmosfera ei este aceea a provinciei franceze, perfect adaptate posesorilor internaţionali pretenţioşi. În sezon, fermecătorul port de piatră din Gustavia este obturat de şiruri de iahturi mari cât casa.

Vânzoleala din timpul zilei şi muzicile concurente de la zece petreceri nocturne diferite care se dau la doi centimetri distanţă una de alta îţi oferă un adevărat reality-show -ai ocazia să studiezi din plin limbajul corporal.

Mâncarea este legendară, la fel ca toate facilităţile de pe St. Barths. Exclusivismul insulei a atras mari bucătari, maseuri şi alţi talentaţi internaţionali. Nu trebuie să te mai gândeşti la plajă: personalul localurilor îţi va oferi tot ce nu a putut să-ţi dea natura. Este o distracţie totală, glorioasă, la culme.

POPULAŢIE

9 279 (2013).

CÂND SĂ TE DUCI

E plin în timpul sezonului (decembrie-aprilie), în perioada festivalului de muzică (ianuarie) şi a carnavalului (februarie). În august, localnicii organizează Fetes Patronales, Boubou’s Festival şi Pitea Day – toate de o eleganţă autentică.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul via St. Maarten, Antigua sau Guadelupa (NB – din cauza pistelor scurte, piloţii au nevoie de un permis special pentru a ateriza pe St. Barths). Cu barca de la St. Maarten (NB – din cauza curenţilor puternici, traversarea e deosebit de agitată) sau cu un iaht particular.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Pelicanii care se distrează pe nenumăratele stânci şi insuliţe din larg; păsările colibri şi cele cântătoare, fregatele şi alte păsări de apă pe iazurile cu apă sărată şi de pe plaje.
  • Cocktailuri pe cheiurile din Gustavia, când amarează iahturile.
  • Perfecţiunea nisipului alb de la Grande Saline, plaja naturiştilor, unde se duce toată lumea.
  • Ţestoasele, pisicile de mare şi homarii din apa golfului-potcoavă Anse du Grand Colombier, pe coasta „sălbatică” a rezervaţiei marine, unde sunt relativ mai puţine hoteluri.
  • Numărul următor din Vogue sau Vanity Fair, înainte de a ajunge la tipar.

TREBUIE SĂ ŞTII

Regulile tradiţionale sunt foarte importante pe St. Barths, indiferent de cât de puţine haine ai pe tine. Dai mâna cu cineva la prima întâlnire din acea zi; bărbaţii se sărută pe obraji cu bărbaţi (obrazul drept primul) şi femeile cu femeile; claxonatul cu scopul de a atrage atenţia e considerat nepoliticos.


Insula Trinidad

Cel mai aproape de Trinidad este Venezuela, la numai 12 km, iar insula are un aer sud-american mult mai pronunţat decât oricare altă insulă din Caraibe. De fapt, poţi să uiţi de toate prejudecăţile caraibiene.

Trinidad este o societate puternic dezvoltată industrial, dens populată şi cosmopolită. Este fascinantă, deoarece este singura insulă suficient de bogată încât să nu depindă de turism.

Vei fi primit bine ca vizitator, dar în multe părţi ale insulei vizita ta este mai degrabă permisă decât încurajată, din cauza influenţelor regionale neobişnuit de puternice care izvorăsc din istoria insulei.

Pretenţiile concurente ale foştilor spanioli (limba încă se mai vorbeşte în sud), ale indienilor subcontinentali, ale africanilor şi ale grupurilor engleze de interese provoacă şi acum discordie socială şi politică; având ca miză această imensă bogăţie provenită din petrol, gaze, industrie manufacturieră, locuitorii Trinidadului sunt capabili să abordeze afacerile cu aceeaşi culoare, fler şi entuziasm năvalnic cu care fac muzică, dans şi carnavaluri.

fruncte-st-james-trinidad

Tarabă de fructe în aglomerata piaţă St. James

Port of Spain, coastele de nord-vest şi cea mai mare parte a coastei de vest sunt dominate de industria grea. În zonele centrale, de şes, se practică agricultura şi există suburbii aglomerate.

Dar în fiecare bar sau chioşc de mâncare de pe marginea drumului o să auzi ritmuri irezistibile de şoca, calipso, steelpan, chutney, limbo şi muzică clasică indiană. Liming – conversaţiile sociabile – şi râsetele punctează oricare tranzacţie a localnicilor.

Se improvizează teatre pe stradă. Dorinţa de serbare este un punct central al caracterului multietnic al insulei şi nu are importanţă dacă aceasta are o temă religioasă sau laică. Dacă eşti acolo, faci parte din comunitate, aşa că alătură-te şi tu celorlalţi.

Desigur, există şi plaje superbe, în nord-est şi în sud-est, păduri tropicale în munţii din nord – Cerro del Aripe are o înălţime de 940m şi floră şi faună de recif şi de mlaştină. Dar în Trinidad te duci ca să dansezi cat poţi să ţii pasul cu distracţia.

POPULAŢIE

1 267 145 (2011).

CÂND SĂ TE DUCI

Oricând. Du-te să vezi cel mai frumos carnaval din lume, care durează două săptămâni, în februarie-martie.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul până la Port of Spain.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • noapte alături de patrula care păzeşte ţestoasele ce depun ouă pe coasta de est. Lasă-te fermecat de parang (muzică de Crăciun de influenţă venezueleană), chutney-soca, rapso sau pichakaree (un amestec de ritmuri din Trinidad şi india), toate variante de muzică locală.
  • Ibisul roşu şi alte specii exotice din mlaştina Caroni, în centrul Trinidadului.
  • Ponte-â-Pierre Wild Fowl Trust, în apropiere de San Fernando, pe coasta de vest – o rezervaţie naturală plină de arbori de mango, mirt şi Annona muricata care au în spate flăcările scuipate de turnurile rafinăriilor petroliere!
  • Dunston Cave, din Asa Wright Nature Reserve (fostă plantaţie de cafea din nordul pădurii tropicale), peştera unde are casă colonia de guacharo, pasăre nocturnă şi discretă Pitch Lake, lângă San Fernando -fenomen natural reprezentat de un lac de bitum întins pe 36 ha, care se alimentează constant.

TREBUIE SĂ ŞTII

În Trinidad încă se practică biciuirea ca pedeapsă pentru infractori.


Booking.com


insula-tobago

Insula Tobago

Tobago este sora cea frumoasă şi rezervată a gălăgioasei insule Trinidad, partenera ei de republică. Contrastul dintre ele este uimitor. Tobago e mică. Nu are activităţi industriale majore care să-i afecteze luxurianţa fertilă.

Are un singur oraş important, Scarborough, şi zeci de sate şi cătune ale căror nume amintesc de diversele stăpâniri sub care s-au aflat de-a lungul secolelor – spaniolă, franceză, olandeză sau engleză.

În afară de micile gospodării ale puţinilor locuitori, vei vedea rezervaţii naturale în care îşi au habitatul animale care nu se mai găsesc decât în America de Sud, continent din care odinioară a făcut parte.

În centrul muntos al insulei, printre apele cascadelor care curg vijelios în bazine idilice de apă, printre stânci şi ferigi, Tobago protejează cea mai veche pădure tropicală virgină din această emisferă.

Sezonul ploios, iunie-decembrie (cu ploi scurte şi iuţi, vreme excelentă pentru înot), împrospătează peisajul care explodează într-un caleidoscop natural de flori multicolore; acelaşi lucru se întâmplă şi în apă, unde puzderie de peşti se joacă printre coralii-cupă din canioanele şi grotele adânci unde patrulează baracude, delfini şi diavoli de mare.

tobago-barci

Bărci ancorate la ţărmul frumoasei insule Tobago

Poţi să răscoleşti nisipul în căutarea peştelui cu cochilie chip-chip în apele calde ale golfului Manzanilla sau poţi să urmăreşti un vânat mai mare, precum marlinul, somonul sau tonul cu aripioară galbenă.

O să te distrezi şi mai bine când o să afli că în Tobago nu există nici rechini mâncători de oameni, nici meduze-cutie, nici păianjeni capabili să ucidă păsări şi nici măcar un şarpe veninos!

Nedezvoltată (casele, hotelurile sau motelurile nu au voie să fie mai înalte decât un palmier) şi liniştită, Tobago ştie însă să se distreze. Carnavalul ei este rustic, dar la fel de colorat, alimentat cu rom şi demonic de energic ca peste tot. Poţi să iei lecţii de dans în aer liber la aşa-numita Şcoală de duminică.

POPULAŢIE

60 874 (2011)

CÂND SĂ TE DUCI

Oricând. La jumătatea lunii iulie, timp de două săptămâni are loc Tobago Heritage Festival, o sărbătoare care se ţine pe toată insula, cu muzică, dans, mâncare şi cântece pe care poţi să le urmăreşti din sat în sat.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul de la Londra, Atlanta şi Miami sau via Port of Spam.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Bazinele supraetajate de la Argyle Waterfall, una dintre cele mai frumoase cascade din pădure tropicală din Tobago.
  • Fort King George (1779), care domină oraşul Scarborough şi portul acestuia.
  • Surfing pe plaja de la Mt. Irvine, după care o întâlnire cu localnicii pe plaja apropiată, Buccoo Beach, ca să participi la Şcoala de duminică, cel mai grozav eveniment de weekend din Tobago, când vizitatorii sunt îndemnaţi să cânte, să danseze şi să mănânce alături de localnici.
  • Nylon Pool – departe în mare, sari din barcă şi te trezeşti în apă până la mijloc, printre peşti, pe o fâşie de nisip aflată chiar sub luciul apei. O senzaţie ciudată.
  • Drumul spectaculos de coastă spre Speyside, în nord, unde se vede în larg Goat Island, zona în care înoată celebrii diavoli de mare din Tobago.
  • Capre sau crabi – prin sate, pe câmpuri sau pe plajă.

TREBUIE SĂ ŞTII

Nimeni nu spune că e perfectă, dar Tobago te face să priveşti din nou lumea cu plăcere.


Booking.com


insula-nevis

Insula Nevis

Micuţă, domoală şi de o frumuseţe senină, dominată de conul vulcanic masiv ale cărui pante line coboară spre şesurile verzi şi luminoase străjuite de palmieri înalţi, Nevis este o insulă plină de clădiri de piatră şi case de plantatori care amintesc de graţia şi de fineţea vechilor Indii de Vest.

Mai frumoasă şi mai greu accesibilă decât sora ei, St. Kitts, insula Nevis are pretenţia, pe bună dreptate, că reprezintă romantismul epocii vârstei elegante a Indiilor de Vest.

Din secolul XVII conacele opulente ale cultivatorilor de zahăr au fost punctul de întâlnire a elitei europene, aşa cum s-a întâmplat şi în alte insule.

În Charlestown te poţi plimba printre biserici, poduri, fortificaţii şi case cu balcoane de lemn şi muluri decorative, la fel ca atunci când Horatio Nelson a întâlnit-o pe Fanny Nisbet, de pe plantaţia Montpelier, cu care s-a căsătorit în 1787 (semnăturile lor există şi azi în registrul bisericii Fig Tree).

moara-de-zahar-montpelier-plantation-inn

Rămăşiţele unei vechi mori de zahăr la Montpelier Plantation Inn

Nevis are tot ce ţi-ai putea dori – plaje, păduri, o exuberantă floră şi faună, dar la o scară mai mică. Plimbă-te pe drumul care leagă Golden Rock Plantation până spre capătul nordic al insulei.

Vei trece pe lângă o trupă de maimuţe vervet care sunt căţărate pe crengile verzi ale pădurii exotice, vei urca pante şi vei coborî în râpe printre fructe şi flori silvestre. Panorama insulelor din apropiere, din mijlocul vastelor întinderi de apă, sub orizontul fără sfârşit, se modifică mereu; în interiorul insulei îţi dai seama că aici nu există turism de masă.

Nici măcar la singurul hotel adevărat nu vei auzi bâzâitul ski-jeturilor; vizitatorii stau în vile frumoase sau pe plantaţii vechi şi ascultă respiraţia insulei, nu la difuzoare.

Dar chiar cu mai puţine aparate electronice şi delir, pe Nevis te poţi distra la fel ca oriunde, dar cu un fel de farmec relaxant şi cu o fineţe absolut încântătoare.

POPULAŢIE

11 108 (2011)

CÂND SĂ TE DUCI

Oricând. Este mult mult mai ieftin în perioada martie-noiembrie. În afara “sezonului” nordic de iarnă.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul, via Antigua sau St. Kitts; cu feribotul de la St Kitts, care face şase curse pe zi.

PUNCTE DE ATRACŢIE

Pelicanii şi pescarii de pe plaja Pinney’s (5 km), pe coasta de vest.

Bazinele cu apă caldă de la Bath Hotel & Spring House, construit în 1778 (restaurat recent după avariile suferite din cauza uraganului şi redeschis ca hotel, cu acces liber la băile “tămăduitoare”).

The New River Estate este ultima distilerie comercială care produce rom; aici vei vedea o maşinărie imensă, un perete de zahăr lichid, o casă superbă şi hornuri.

Turnul morii de vânt (unul dintre cele mai frumoase de pe Nevis), dependinţe, bucătăria şi casa în care se găsea moara de zahăr în secolul XVIII – Coconut Walk Estate.

O plimbare cu trăsura în zona istorică a insulei, Gingerland. Vei vedea viaţa autentic vest-indiană de la mijlocul secolului XIX, creoli şi trăsuri de mahon, clişee multe, distracţie mare.

TREBUIE SĂ ŞTII

Singura agitaţie care se produce pe Nevis este la piaţa de sâmbătă sau când andocheazâ vreun vas de pe o insulă apropiată.


Booking.com


insula-grenada

Insula Grenada

Plină de păduri tropicale, munţi stâncoşi, arbori mirositori, flori tropicale rare, un caleidoscop de păsări, râuri tumultuoase, cascade, plaje cu nisip alb şi fin ca zahărul, golfuri izolate, lacuri de munte cu ape limpezi precum cristalul, sate pitoreşti, o istorie vie şi o cultură locală unică, Grenada este şi cea mai frumoasă dintre insulele Caraibelor şi cea mai fermecătoare.

Este o încântare alcătuită din bogăţie a naturii şi căldură umană, aşadar o comoară rară.

St. George’s, capitala, e aşezată în jurul unui port natural, iar clădirile ei colorate pastel, cu ţigle roşii, amintesc de un oraş francez. Oraşul este dominat de turnul gotic al catedralei construite în 1818; acesta, împreună cu clădirile publice georgiene de pe Church Street (construite de britanici între 1780-1801), confirmă caracterul european al oraşului.

Dar sufletul lui îl vei găsi în hărmălaia, culoarea şi zgomotul din Market Square, care timp de 200 de ani a fost creuzetul în care s-a format Grenada post-colonială, postsclavagistă, afro-caraibiană şi vest-indiană, generoasă şi politicoasă.

brimstone-fortareata

Ruinele fortăreţei Brimstone Hill, deasupra Mării Caraibilor

Abia de curând (de când SUA au invadat pieţele libere, în 1983) preferinţa obişnuită a grenadezilor pentru calitate a început să fie ameninţată de un proces de dezvoltare asemănător celui care a distrus Barbados.

Grand Anse, celebra plajă a insulei, de circa 4 km, riscă să fie cotropită. Din fericire, relaxaţii şi toleranţii grenadezi au găsit o modalitate de a-i respinge pe nedoriţi, aşa că acum jumătate din insulă este parc naţional, iar planurile de dezvoltare sunt riguros controlate.

Şansa istorică a făcut-o să devină Insula Mirodeniilor – nucşoară, cuişoare, ghimbir, scorţişoară şi cacao -, şi nu o altă plantaţie gigantică de zahăr. Aceste „industrii” aduc un plus aromatic celorlaltor perfecţiuni ale insulei. Cea mai fermecătoare calitate a grenadezilor este felul în care te primesc ca pe un oaspete de onoare.

POPULAŢIE

109 590 (2012).

CÂND SĂ TE DUCI

Oricând. Carnavalul, cel mai mare eveniment de pe insulă, are loc în august. Spice Island Billfish Tournament e în ianuarie şi Grenada Sailing Festival e în februarie.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul, via Barbados, Puerto Rico sau Trinidad. Cu vaporul până în portul Carenage din St. George’s, vechi de 300 de ani.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Panorama văzută de pe zidurile dărăpănate ale fortului George (1710); tunurile sale, din epoca napoleoneană, încă mai trag salve.
  • Curcubeul colorat al pădurii tropicale – păsări, animale, orhidee rare, ferigi, mahon, uriaşi arbori de cauciuc din Grand Etang Lake Reserve.
  • Cascada triplă Concord, în apropierea pădurii de tek de pe muntele Fedon’s, unde îşi instalase tabără Julien Fedon, cel care a organizat revolta sclavilor împotriva britanicilor în anul 1765.
  • Parcul Naţional Levera, cea mai pitorească zonă de coastă din Grenada, unde se găsesc recife de corali, mlaştini cu mangrove, o lagună plină de păsări sălbatice, plaje ca în fotografii şi crescătorii de ţestoase.

Pieţele de sâmbătă dimineaţa din St George’s şi Grenville sau oricare târg, bâlci sau piaţă unde poţi sta de vorbă sau poţi ciocni un pahar de rom.

TREBUIE SĂ ŞTII

Carnacou, celebră pentru satele sale vest-indiene autentice şi pentru recifele neatinse, este una dintre micile insule puţin dezvoltate care alcătuiesc Grenada.


Insula Dominica

Cu 45 km lungime şi 25 km lăţime, Dominica este cea mai muntoasă dintre insulele vulcanice ale Antilelor. Morne Diablotin (1 447 m) şi Morne Trois Pitons (1 400 m) sunt cele mai înalte vârfuri, care atrag aici cele mai mari cantităţi de precipitaţii din insule.

Dominica are o pădure tropicală fabuloasă, plină de torenţi năvalnici, cascade şi căderi vertiginoase de apă. Prin universul acesta verde-închis, prin care pătrund panglici strălucitoare de soare care luminează văi frumoase, în care strălucesc în nenumărate culori orhidee, hibiscus şi bougainvillea, ţâşnesc petele albastre, roşii şi galbene ale splendidelor păsări emblematice din insulă – inclusiv rarul papagal sisserou.

Extraordinara viaţă sălbatică datorează mult reliefului neobişnuit: lacuri de crater cu apă rece şi dulce, precum Emerald Pool, aflat la 24 km de capitala Roseau, stau alături de fumarole aburinde şi bazine naturale de apă fierbinte.

Vegetaţia luxuriantă în pădurea tropicală oceanică

Insula este diferită şi cultural de vecinele ei. A fost mai întâi franceză, apoi britanică, dar caraibii, locuitorii ei originari, au încercat întotdeauna să coexiste cu stăpânii lor coloniali, iar în 1903 au reuşit să obţină în proprietate un teritoriu de 1 497 ha în nordul insulei, unde 3 000 de caraibi trăiesc şi azi.

Ei numesc insula Waitikubuli şi multe sate poartă nume date de ei. Mai departe de coastă vei auzi mai mult dialectul lor creol decât engleza, limba oficială.

Pe cât de sus se înalţă prin munţii ei, pe atât de mult coboară în adâncimea oceanului. Acelaşi spirit aventuros care face din insulă o destinaţie îndrăgită de pasionaţii de sporturi extreme (rafting, tubing sau zbor cu parapanta) îi aduce aici şi pe scufundători – recifele sunt ziduri splendide pline de culoare şi de viaţă, pline de rarităţi marine.

Este şi un loc ideal pentru observarea balenelor, mai ales în interiorul rezervaţiei marine din zona Scott’s Head şi Soufriere, în capătul sud-vestic. Se adaugă şi viaţa de noapte – pentru Dominica nu îţi trebuie decât energie.

POPULAŢIE

72 324 (2016)

CÂND SĂ TE DUCI

În interiorul insulei plouă de şase ori mai mult decât pe coastă, aşa că ar fi bine să vii în sezonul secetos, ianuarie-iunie. Cea mai umedă perioadă este august-octombrie, dar festivalul World Creole Music are loc de la sfârşitul lui octombrie până în noiembrie

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul, via San juan, Antigua, Barbados sau Santa Lucia până la Melville Hall, în nord-est (aeroport internaţional) sau la Canefield/Roseau (aeroport insular). Cu barca sau cu feribotul L’Express Des Iles de la Guadelupa, Martnica sau Santa Lucia.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Roseau Museum, în vechiul oficiu poştal, şi în spatele Old Market, acolo unde odinioară se vindeau sclavii şi unde acum se vând obiecte de artizanat.
  • „Autobuzul strivit”, în grădina botanică – o dovadă a forţei cu care în 1979 a lovit uraganul David şi a puterii de regenerare a naturii (copacul încă mai creşte prin plafonul autobuzului).
  • Champagne – o regiune vastă în apropierea satului de pescari Pointe Michel, unde activitatea vulcanică face să bolborosească apele oceanului.
  • Parcul Naţional Morne Trois Pitons, cu 6 880 ha pe care poţi admira neîntrecuta pădure tropicală oceanică a insulei.
  • The Boiling Lake – un uriaş crater-fumarolă de 63 m cu ochiuri de apă bolborositoare, între pădurile verzi din munte. Cel mal mare din lume.

TREBUIE SĂ ŞTII

E ilegal să cumperi sau să vinzi coral.


santa-lucia-insula

Insula Santa Lucia

Fiecare bucăţică din Santa Lucia spune o poveste. Fermecătorul golf Marigot din Castries este locul unde un amiral britanic i-a prins în ambuscadă pe francezi după ce şi-a camuflat flota cu frunze de palmier.

Insula Pigeon, cu cele 16 hectare ale ei, este rezervaţie naturală, conectată prinţr-o şosea de coasta de vest a insulei Santa Lucia; este străbătută de drumuri care te duc spre locuri unde vezi artefacte caraibiene vechi de l 000 de ani, vestigii din secolul XVIII, precum fortul Rodney, şi un muzeu care celebrează victoria obţinută de amiralul Rodney în bătălia de la Saintes. Întâmplător, aici se ţine şi festivalul anual de jazz din Santa Lucia.

Una dintre cele mai superbe insule din Caraibe, Santa Lucia este un amestec de influenţe franceze şi britanice, subsumate complet unei culturi vest-indiene diferite de cea a restului insulelor.

gradinile-latille

Peisaj splendid oferit de grădinile Latille

Este o ţară activă, în care turismul este doar una dintre industrii – deşi localnicii îţi vor primi cu plăcere dolarii (desigur!), totuşi ei te vor întâmpina ca pe un părtaş la mediul lor de viaţă.

Din fericire pentru Santa Lucia, epoca marilor staţiuni se încheie. Insula a început să se reformeze şi a adoptat o politică de protejare a spectaculoaselor ei recife, a reliefului şi a ecologiei fără egal.

Coloanele Munţilor Pitons, în sud, sunt cele mai faimoase conuri vulcanice; pe cele 7 689 de hectare ale National Rain Forest vei vedea văi adânci cu ferigi gigant, bromelii, pasărea-paradisului şi o mulţime de orhidee de toate culorile, lacuri şi cascade peste care zboară papagali iuţi, granguri, pasărea căutătoare numită în creolă goj blau, piţigoi; Mankote Mangrove, mlaştina Bois d’Orange şi iazul Boriel sunt cele mai bune locuri din care poţi să observi aceste păsări, iar din martie până în iulie poţi admira stelele pe plaja de la Grand Anse, în nord, când ţestoasele marine ies din apă.

Cu această splendoare naturală, istoria plină de relicve, satele fermecătoare (şi primitoare), cu graţioasele pieţe urbane, Santa Lucia este inepuizabilă şi plină de surprize.

POPULAŢIE

184 999 (2015)

CÂND SĂ TE DUCI

Oricând. Topografia insulei face să ai tot timpul anului ceva de văzut.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul până la aeroportul internaţional din Vieux Fort sau avionul local/interinsular de la Castries.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Jump-up (dans pe stradă) – soca şi reggae în fiecare noapte de vineri în satul de pescari Gros Islet.
  • Zidurile colorate şi mulurile decorative din piaţa oraşului Soufriere, cel mai vechi din Santa Lucia, întemeiat de francezi în 1746.
  • Morne Fortune (Muntele Norocului), la Castries, fortăreaţă construită de francezi în secolul XVII, terminată de britanici în 1796, punct strategic esenţial în războaiele colonial.
  • Un duş sub cascadele Diamond, unde Ludovic al XVI-lea a construit băi pentru soldaţii de pe insulă.
  • plimbare prin grădinile Latille – o ascunsă comoară de fructe, flori, copaci tropicali şi cascade. Bucură-te de culorile pline ale zilei care trece spre asfinţit şi revino la lumina lunii.

TREBUIE SĂ ŞTII

Santa Lucia primeşte o mulţime de vizitatori, dar vei găsi întotdeauna un golf nisipos sau un sătuc în care poţi lăsa în urmă mulţimea.


insula-martinica

Insula Martinica

Şicul creol al insulei Martinica este o minune a Caraibelor. Fiind departament francez, insula are toate avantajele zonei nord-europene cu monedă euro, plus strălucirea multicoloră a muzicii şi a cultura vest-indiene. E un amestec îmbătător şi fascinant.

Partea proastă o reprezintă subdezvoltarea şi supraaglomerarea care te pot dezamăgi; dar după o zi sau două, atmosfera contagioasă şi acel elan pur al insulei te vor captiva.

Martinica are munţi, râuri, păduri şi platouri pline de flori – toate cu o istorie de peste 350 de ani, cu poveştile cu piraţi din recifele, golfurile şi fâşiile ei albe de nisip. Fort de France se găsesşte într-unul dintre cele mai fermecătoare golfuleţe din lume.

Mergi spre nord, pe Route de la Trace, care porneşte din mijlocul câmpiei Lamentin şi trece prin legendara pădure tropicală aflată de o parte şi de alta a vulcanului adormit Mt. Pelee (1 400 m) şi a fratelui său, Mt. Carbet.

st-henri-anse-d-arlet

Biserica St. Henri Anse d’Arlet se înalţă deasupra plajei din Martinica

În apropiere, la Case-Pilote, vei vedea o biserică iezuită în stil rococo, din secolul XVII, cea mai veche de pe insulă, şi cea mai bine întreţinută plantaţie, unde acum casa proprietarului este Musee de la Banane, iar colibele creole sunt magazinaşe de artizanat.

Tot aici, la St. Marie et Macouba, cocoţate pe o faleză deasupra Atlanticului, se află câteva dintre cele mai faimoase distilerii de rom din Martinica (romul local este în general cam de două ori mai tare decât pe alte insule).

Peninsula Caravelle este deosebit de frumoasă la Baie du Trasor şi Château Dubuc. Mai la sud, de pe dealurile de deasupra golfului Le Vauclin, înconjurat de golfuleţe izolate şi limbi de nisip care se întind spre mare – un punct de atracţie pentru pasionaţii de iahturi -poţi vedea flota pescarilor întorcându-se din larg.

POPULAŢIE

385 551 (2013)

CÂND SĂ TE DUCI

Oricând. În februarie-martie pentru cinci zile fierbinţi de Mardi Gras.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul de la Miami, Puerto Rico sau Paris; de la New York sau Londra, via Antigua, St Lucia sau Barbados.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • La Pagerie (Trois-llets), locul unde în 1763 s-a născut Josephine, împărăteasa lui Napoleon. Grădina este o nebunie de plumeria şi hibiscus. Muzeul deţine scrisori pline de pasiune.
  • Ruinele oraşului St. Pierre, numit odinioară Parisul Indiilor de Vest; fosta capitală organizează anual în luna mai un festival de jazz care comemorează distrugerea lui, cauzată de erupţia vulcanului Mt Pelee în 1902.
  • Stânca Diamant, o culme de piatră în mijlocul apelor, care în 1804 se afla în posesia britanicilor şi pe care Royal Navy o considera „navă de război înarmată”.
  • Musee Gauguin la Le Carbet, acolo unde pictorul a trăit şi unde Columb a debarcat în 1502.
  • Les Gorges de la Falaise – urmează cărarea plină de flori „Les Ombrages” până la cascade.
  • Plajele perfecte de la Salines, în capătul sudic al insulei.

TREBUIE SĂ ŞTII

În 1658, la Fonds St. Jacques, călugării dominicani au pus bazele plantaţiei care acum e cea mai bine întreţinută din Martinica. Tot aici, în perioada 1693-1705, fratele Labat (explorator, soldat şi preot) a revoluţionat procesul de distilare a romului.


guadelupa-insula

Insula Guadelupa

I se spune „Fluturele”, după forma pe care o au principalele două insule, dar Guadelupa este un miniarhipelag cu mari contraste. Insulele exterioare, Marie-Galante, La Desirade şi Les Saintes, sunt nedezvoltate, pline de vestigii dărăpănate care amintesc de trecutul de plantaţii de zahăr.

Golfurile lor liniştite sunt apreciate în special pentru intimitatea pe care o oferă şi pentru proximitatea de recife spectaculoase, făcute celebre de Jacques Cousteau.

Grande-Terre, aripa de est a „fluturelui”, este în general plată, un platou de calcar ideal pentru uriaşele plantaţii de zahăr care i-au adus prosperitatea. În cel mai estic punct al său, St. Frangois, o să găseşti Pte des Chateaux, o îngrămădire de stânci şi bolovani care seamănă cu nişte castele şi care ascunde cu grijă singura plajă de nudişti din Guadelupa.

În sud, frumuseţea St. Anne este umbrită în timpul zilei de hărmălaia cursurilor de salsa. Noaptea, ritmurile muzicii şi acţiunea se transferă în cluburile şi barurile din Gosier, Abymes şi Pointe-â-Pitre, capitala economică a insulelor, un oraş provincial la fel ca oricare altul din Franţa.

Guadelupa le oferă vizitatorilor o atmosferă autentic vest-indiană în zona ei metropolitană, mai ales la Basse-Terre, cea mai mare dintre insule, cu capitala administrativă în oraşul omonim. Inima insulei este un parc naţional cu munţi acoperiţi de pădure tropicală, plini de orhidee.

terre-de-haut-les-saintes

Terre-de-Haut, pe Les Saintes

Rte de la Traversee şerpuieşte printre liziere întinse de bambus, mahoni înalţi, arbori de cauciuc, heliconia şi ghimbir până către vârful vulcanului adormit Soufriere. Pe unul dintre versanţii acestuia poţi face o drumeţie spre Cascade des Ecrevisses.

Apoi întoarce-te la teribila viaţă de noapte de pe coastă – dacă nu te impresionează ritmul bubuitor de zouk, atunci stridentul biguine, un instrument vest-african/creol, ceva între clarinet şi trombon, o va face sigur.

POPULAŢIE

405 739 (2013)

CUM AJUNGI ACOLO

Cu avionul de la Paris sau Miarm până la Pointe-â-Pitre, sau prin San Juan, Martinica ori Barbados. Cu un feribot interinsular sau cu o barcă închiriată de pe insulele din jur.

CÂND SĂ TE DUCI

Oricând. Du-te cu ocazia Fete des Cuisiniâres, în august, o nirvana culinară, sărbătoare a creolilor francezi, cu muzică, parade şi mâncăruri spectaculoase.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Porte d’Enfer, o panoramă extraordinară, cu marea printre recife la Anse Bertrand, unde falezele erup prin Souffleurs – gheizere amplificate de puterea mării.
  • Snorkeling şi scufundări în Rezervaţia Marină Cousteau, în jurul Insuliţelor Pigeon.
  • Cele trei cascade Chutes du Carbet, cele mai înalte din Caraibe, pe Basse-Terre.
  • Vorbăria, muzica şi priveliştile care trec prin faţa ferestrelor unui autobuz local. Cluburile şi barurile din zonă, unde combinaţia de punch „ti”, salsa, merengue, R&B şi zouk te va vindeca de nostalgia vieţii urbane.

TREBUIE SĂ ŞTII

Romul este considerat o artă şi face parte integrantă din viaţa insulelor. Fiind un departament francez de peste mări, moneda de aici este euro.