insula-ruhnu

Insula Ruhnu

Insulă frumoasă şi izolată în apele adânci din mijlocul golfului Riga, la 37 km de continent, cu un singur sat pe teritoriul ei, Ruhnu este unul dintre colţurile ascunse ale Europei.

Este locul perfect pentru o retragere estivală liniştită – sunt aici peste 11 km2 de păduri sălbatice de pin şi plaje bătute de vânturi, pe unde poţi rătăci cu sentimentul că te afli într-un loc neatins de oameni.

Singura insulă non-costală din Estonia, Ruhnu este partea de suprafaţă a unui munte subacvatic, în est, dunele şi crestele ajung la 30 m deasupra nivelului mării, în timp ce partea de vest este câmpie joasă.

Despre istoria timpurie a insulei nu se ştiu prea multe. Au fost găsite artefacte datând din anul 5000 î.Hr., care demonstrează că insula a fost o bază pentru vânători de foci; până acum au fost descoperite urmele a şase aşezări din Epoca Pietrei.

La un moment dat, probabil prin secolul XIII, au ajuns aici suedezii, iar Ruhnu a intrat în posesia coroanei suedeze. În 1721, ca şi celelalte insule din estul Balticii, a devenit teritoriu rusesc.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aproape toţi locuitorii au fost evacuaţi în Suedia şi insula a rămas, practic, nelocuită. După război a fost repopulată de estonieni, dar o furtună devastatoare din anii 1970 i-a făcut pe cei 400 de noi rezidenţi să părăsească insula.

insula-ruhnu-biserica

Biserică de lemn pe insula Ruhnu

Din 1991, după ce Estonia şi-a câştigat independenţa, populaţia insulei a rămas redusă; în lunile de vară însă se umple din ce în ce mai mult de turişti occidentali în căutare de aventură.

Ruhnu este o oază rară de linişte, o escapadă idilică din mijlocul cursei de şoareci. Este înconjurată din toate părţile de frumuseţi naturale, iar insularii, care încă nu au fost pervertiţi de efectele turismului de masă, te primesc cu braţele deschise.

POPULAŢIE

97 (2015).

CÂND SĂ TE DUCI

Mai-septembrie

CUM AJUNGI ACOLO

Cu o cursă regulată de feribot de la Kuressaare, pe insula Saaremaa; cu vreo ambarcaţiune care pleacă spre insulă dintr-un port important. De la Parnu pleacă săptămânal un avion.

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Bisericile – o remarcabilă biserică din lemn din secolul XVII stă lângă o biserică de piatră construită în secolul XIX, pentru a înlocui biserica veche.
  • Farul Ruhnu – proiectat de Eiffel şi transportat din Franţa pe bucăţi.
  • Plaja Limo cu nisipuri cântătoare.
  • Oaia estoniană Ruhnu – o rasă distinctă, crescută în special pentru lână.
  • Muzeul Ruhnu – să afli mai multe lucruri despre istoria şi natura insulei.

TREBUIE SĂ ŞTII

Până de curând prin pădurile insulei rătăcea un urs brun care se pare că ar fi ajuns aici de pe continent pe o bucată de gheaţă plutitoare. Acum se bănuieşte că s-ar fi întors aşa cum a venit, întrucât nu a mai fost văzut din 2006.


Booking.com


Insula Hiiumaa

Hiiumaa este o insulă pustie, dar de o frumuseţe extraordinară; se află în estul Balticii şi este o rezervaţie naturală cu o suprafaţă de aproape 1 000 km2. Este a doua insulă ca mărime din Estonia, separată de continent printr-o strâmtoare lată de 22 km şi înconjurată de circa 200 de insuliţe şi recife pustii, unde de-a lungul secolelor au naufragiat o mulţime de corăbii; aici sunt colonii de foci, o raritate în Marea Baltică.

Peste jumătate din suprafaţa insulei este acoperită de păduri de pin, brad şi mesteacăn, în care cresc multe specii rare de plante -un paradis pentru animale sălbatice: elani, cerbi, mistreţi, ba chiar şi lincşi. Pe cei 320 km de coastă sunt pajişti, turbării, tufe de ienupăr şi dune, întretăiate de fâşii lungi şi izolate de plaje nisipoase.

Printre sutele de specii de păsări care cuibăresc sau migrează aici se numără barza neagră, acvila aurie, cocorul şi ciocîntors. Mai puţin de un sfert din insulă este teren cultivabil şi există o singură aşezare mai importantă, oraşul Kardla.

farul-kopu

Farul Kopu, al treilea far funcţional ca vechime din lume

Pe Hiiumaa s-au găsit urme de aşezări umane din jurul anului 4000 î.Hr. A fost locuită de triburi germanice nomade până când a fost descoperită de suedezi, pe la 1300. A devenit teritoriu suedez, dar la sfârşitul secolului XVIII a fost anexată de Imperiul Ţarist. După calvarurile îndurate în cele două războaie mondiale, în 1991 a devenit parte a Estoniei independente. Se pare că ocupaţia tradiţională a fost marinăria, care se transmite şi acum din generaţie în generaţie.

Pentru eco-turişti, Hiiumaa este cât se poate de neatinsă – locul ideal pentru a intra în comuniune cu natura, pentru a explora peisajul neobişnuit şi pentru a scăpa de rutele turistice aglomerate.

POPULAŢIE

11 900(2003)

CÂND SĂ TE DUCI

Mai-septembne, deşi turiştii mai robuşti sunt gata să înfrunte vânturile geroase ruseşti pentru a admira peisajul de iarnă şi animalele.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu feribotul de la Rohukula, în Estonia continentală, durează 90 de minute; de la Triigi, pe insula vecină Saaremaa, durează 60 de minute – iarna nu circulă nici o barcă, deoarece apa e îngheţată. Există două curse de avion pe zi, de la Tallinn până la aeroportul din Kardla (zborul durează 45 de minute).

PUNCTE DE ATRACŢIE

  • Farul Kopu – vechi de peste 500 de ani, al treilea far funcţional ca vechime din lume; înalt de 36 m, a fost construit ca baliză pentru a împiedica piraţii şi distrugătorii de nave să provoace eşuarea corăbiilor în recif.
  • Saare Tirp – o limbă de pământ lungă de 3 km care intră în mare, unul dintre cele mai frumoase locuri de pe insulă.
  • Biserica Puhalepa – una dintre cele mai vechi de pe insulă, cu un amvon de piatră care datează din secolul XIII.
  • Traseul de drumeţie Rebastemae -trece şi prin cel mai înalt punct de pe Hiiumaa.
  • Ristimagi (Dealul Crucilor) – o colină nisipoasă unde se obişnuieşte să se lase o cruce făcută din orice material.
  • Peninsula Kassari – peisaj de pădure cu plaje izolate, o capelă acoperită cu stuf, o moară de vânt şi o livadă.

TREBUIE SĂ ŞTII

Estonienii consideră insula un soi de nirvana naţională. Mulţi artişti şi muzicieni şi-au făcut casă aici.


Booking.com