Provincie autonomă a Danemarcei, Groenlanda este cea mai mare insulă din lume. Aproape 81% din suprafaţa ei este acoperită cu un strat de gheaţă gros de până la 3 km, lung de 2 500 km şi lat de până la 1 000 km.
Acest strat de gheaţă reprezintă 10% din apa dulce a lumii şi este atât de greu, încât pământul care se află sub ea în zona centrală s-a scufundat sub nivelul mării mai mult de 300 m.
Mişcarea permanentă reciclează acest strat de gheaţă, care, în anumite locuri, are spre capete o vechime de peste 100 000 de ani. Gheţarii enormi sunt forţaţi să se deplaseze spre coastă, unde se sparg în aisberguri.
Gheţarul Sermeq Kujalleq, pe coasta de vest, ajunge în mare prin lllulissat Icefjord, avansând cu 19 m pe zi – în fiecare an, el creează 35 km3 de apă. Azi într-o retragere dramatică -15 km în patru ani – Ilulissat, loc înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, este o spectaculoasă demonstraţie a schimării climatice.
Nuuk, capitala înzăpezită a Groenlandei
Gheaţa este definitorie pentru cultura şi ecologia Groenlandei, la fel ca şi vremea. Oamenii au trăit pe marginile ei lipsite de gheaţă de 4 500 de ani, iar în sud şi în vest o să vezi sute de ruine importante care atestă fuziunea dintre civilizaţiile inuită, vikingă şi, mai nou, daneză.
În afară de tradiţionalul dans al tobelor, de cântat sau de demonstraţiile cu caiace, aici poţi vâna sau pescui într-o excursie pe care o faci cu sania trasă de câini printre morse, foci, boi moscaţi şi uriaşe colonii de păsări.
În timpul sezonului, este unul dintre cele mai bune locuri în care te poţi bucura de soarele de la miezul nopţii, dar şi de Luminile Nordului (aurora boreală).
Aici gheaţa închide atât marea cât şi uscatul; cultura este a vânătorului, a culegătorului şi a ursului polar. Dar încălzirea globală face ca soarta a sute de milioane dintre noi să depindă de viitorul stratului de gheaţă din Groenlanda.
POPULAŢIE
56 483 (2013)
CÂND SĂ TE DUCI
Dacă vrei lumină 24 de ore, din mai până în iulie. Noiembrie-februarie pentru noaptea polară. Luminile Nordului sunt de obicei mai impresionante în septembrie şi martie.
CUM AJUNGI ACOLO
Cu avionul de la Copenhaga sau Baltimore până la Kangerlussuaq (în vest); de la Reykjavik la Nuuk (în sud-vest) sau la Kusuluk (în est); de la Copenhaga la Narsarsuaq (în sud). Kangerlussuaq este nod aerian pentru zborurile interne în Groenlanda.
Pe coasta de vest, turiştii pot călători cu feribotul sau elicopterul. La Ittoqqortoomiit te poţi îmbarca pe un vapor de croazieră.
PUNCTE DE ATRACŢIE
- Safari de balene la Nuuk – vara, balene cu cocoaşă şi balene minke se adună chiar în largul coastelor; ai putea să mai vezi balene cu aripioare, balene albastre, caşaloţi, balene-pilot şi narvali.
- Locuinţele vikinge tip vagon, biserica Tjodhilde şi numeroasele ruine brattahlid de la Qassiarsuk, în apropiere de Narsarsuaq, locul de unde a pornit Leif Eriksson în călătoria în care a descoperit Newfoundland.
- Plimbare cu barca printre aisbergurile din lllulissat Icefjord, când soarele de la miezul nopţii scaldă într-o lumină aurie coloane de gheaţă înalte de 100 m.
- Excursie cu barca gonflabilă sau cu snowmobilul pe marginea mării de gheaţă în parcul naţional care ocupă toată partea de nord-est a Groenlandei – aici ai toate şansele să vezi ursul polar.
- Baie în izvoarele termale de pe insula Uunartoq, în sudul Groenlandei – bazinul pietruit este înconjurat de flori şi în jurul tău vezi vârfuri de munţi şi aisberguri plutitoare.
- Vulturul cu coadă albă, şoimul călător, şoimul de tundră, petrelul, eiderul, găinuşa de baltă sunt doar câteva dintre cele 60 de specii de păsări care cuibăresc aici şi cele 170 de specii de păsări migratoare.
TREBUIE SĂ ŞTII
Poveştile islandeze spun că scandinavii ar fi ajuns în Groenlanda în 982. Ultima atestare a vikingilor în zonă se referă la o nuntă care a avut loc în 1408 la biserica Hvalsey, în Qaqortoq (încă mal există), şl care s-a găsit în analele vaticanului.