La numai 16 km de promontoriul Argentario se înalţă deasupra Mării Tireniene dealurile de granit ale insulei Giglio, cu un vârf central de 496 m. Din Poggio della Pagana poţi vedea aproape toată coasta de 28 km a acestei insule care are 8 km lungime.

Spre vest, văile abrupte coboară spre mare prin faleze maiestuoase, dar spre est e un relief ceva mai domol, cu golfuri lungi, nisipoase, separate prin zone stâncoase.

Păduri de pin de Alep încoronează crestele înalte, iar pe văile mai joase sunt podgorii; restul e un amestec caracteristic de floră mediteraneeană – tufăriş, flori şi ierburi sălbatice, grozamă, copaci ţepoşi, castani şi chiparoşi.

Istoria este scrisă în cele trei orăşele ale insulei. Cel mai vechi este Giglio Castello, un labirint în vârf de deal, cu ziduri şi turnuri medievale, arcade, pasaje subterane întunecoase şi alei care urcă abrupt spre case de piatră.

Înfăţişarea lui de secol XIII ascunde urmele unei ocupaţii mai vechi. Mai întâi etruscii, apoi romanii au făcut din Giglio o bază militară importantă; romanii au construit Giglio Porto, pe coasta de est, ca punct de legătură pe rutele comerciale maritime. Despre insulă au scris Pliniu şi Iulius Caesar; nenumărate epave de corăbii romane din largul coastelor sale arată cât de dinamic era acest port.

Porto Isola del Giglio

Turiştii vin aici să se plimbe pe cheiul dintre cele două debarcadere, de-a lungul căruia se înşiră restaurante şi baruri pline de culoare. Torre Saraceno, construit în 1596 de Ferdinand I, se află în partea de sud a cheiului, amintindu-ţi de îngrozitoarele raiduri ale piraţilor berberi din secolul XVI până în 1799.

De partea cealaltă a insulei, unde azi este principala staţiune turistică, Canipese, familia Medici a construit la începutul secolului XVIII un alt turn de observare. Giglio a prosperat datorită podgoriilor şi carierelor de granit – închise în 1962, pentru a permite insulta să revină la natură.

POPULAŢIE

1 406 (2007).

CÂND SĂ TE DUCI

Aprilie-septembrie. Du-te primăvara, când pe insulă este o explozie de culoare de la florile sălbatice.

CUM AJUNGI ACOLO

Cu feribotul din Porto Santo Stefano, în Argentario, sau cu un iaht privat.

PUNCTE DE ATRACŢIE

• Ruinele somptuoasei vile patriciene din Giglio Porto, construite de familia Domitia Ahenobarbus, în secolele l şi ll.
• Poarta şi fortificaţiile din secolul XIV de la Rocca Pisana, în Giglio Castello.
• Crucifixul de fildeş (făcut de Gianbologna) şi celelalte relicve din biserica San Pietro Apostolo, în Giglio Castello.
• Scufundări în nenumăratele peşteri de sub faleze, pe coasta de vest a Insulei – Giglio are cel puţin 12 locuri de scufundări.
• Păsările – cormorani, potârnichi cu picioare roşii, cormorani moţaţi, vânturei roşii, şoimi, privighetori, cânepari şi rarii pescăruşi corsicani, plus nenumărate alte specii de păsări rezidente sau migratoare.

TREBUIE SĂ ŞTII

Cu granitul din Giglio au fost realizate coloane pentru multe biserici şi bazilici din Italia.


Booking.com